material realizat de Andreea Dobrițan, psiholog și realizator ”PSIHOPODCAST”
În mod cert ți se pare cunoscută ideea din titlul articolul și e perfect normal să fie așa pentru că trăim în „era vitezei”, când aproape mereu mai apare ceva de făcut, odihna este relativ puțină, iar timpul petrecut în tihnă cu propria persoană – un deziderat greu de atins.
De ce uiți sarcini importante?
Deseori se întâmplă să ajungi la finalul zilei și să îți amintești că ai omis să faci cele mai importante sarcini în detrimentul unora mai puțin importante și atunci intervine frustrarea, probabil când este destul de târziu și te vezi nevoit(ă) să amâni.
Uitarea este un concept normal pentru creierul uman (și nu numai 😊) și survine din diverse motive, explicate de psihologi de-a lungul timpului. De cele mai multe ori, cortexul folosește această „armă” pentru a se proteja sau pentru a evita supraîncărcarea. Așadar, uităm informațiile care nu par relevante pentru experiența psihicului nostru (nu ne interesează), uităm prin simultaneitate (atunci când facem mai multe sarcini în același timp), uităm când memorăm superficial o informație de care știm că nu ne vom mai folosi în viitor, când există un proces de supraînvățare (celula nervoasă este suprasolicitată și intră într-un mod de autoprotecție), când avem experiența unei traume, iar creierul intră din nou într-un mod de protecție, inhibând amintiri din acele momente, și, bineînțeles, uităm din cauze medicale (amnezie, demențe, diferite tulburări).
Există strategii prin care să facilitezi reamintirea?
Bineînțeles că da! Alarmele telefonului la orele și în zilele cu sarcini importante pot fi utile, orarele, listele cu sarcinile zilnice, de asemenea sunt extrem de importante. dar ca să fii și mai operativ, cu siguranță te-ar ajuta o structurare a lor. Astăzi o să îți explic un model de structură, astfel încât să eviți uitarea. Fă un tabel cu 2 rânduri și 2 coloane, adăugând bineînțeles și „capul” de tabel. Pe rânduri scrie „activități urgente” și „activități mai puțin urgente”, iar pe coloane notează „activități importante” și „activități mai puțin importante”. Astfel că vor rezulta patru categorii: activități urgente și importante, activități urgente. dar nu atât de importante, activități importante care pot suferi amânare și activități mai puțin urgente și care pot fi amânate. Privește tabelul. Iată că acum știi de unde să începi și unde să termini!
Te gândești că, poate, ai prea multe sarcini? Cel mai probabil așa este. Privește tabelul de mai sus și alege ce sarcini poți să delegi altor persoane. Chiar dacă de multe ori ai impresia că trebuie să te ocupi personal de treburi pentru a ieși totul bine, în urma epuizării, cu siguranță vei fi sabotat(ă) de propriul organism. Așa că, cere ajutorul dacă e cazul și plasează sarcini celor care ar putea să le ducă la bun sfârșit corect.
Nu uita importanța timpului de relaxare. Chiar dacă tu crezi că poți să forțezi limitele corpului tău pentru a îndeplini toate sarcinile propuse, acesta îți va semnala imediat epuizarea. Prin urmare, timpul de lucru trebuie să fie alternat cu momentele de pauză, astfel vei evita episoadele de uitare.
Pastila de psiho poate fi urmărită, în format video, și pe YouTube, pe contul psihologului Andreea Dobrițan
CITIȚI din categoria #PastiladePsiho:
- Oameni, presiune și furie
- Sexul mai este un subiect tabu? Printre copii și adolescenți, NU!
- Începe un nou an școlar… Cu bucurie sau cu lacrimi?
- Ce faci când nu faci nimic?
- Mă vindec pentru a vindeca lumea. Cum poți să salvezi lumea?
- Un alt sine
- Copiii care nu sunt iubiți devin adulți care nu știu să iubească
- Și dacă totul iese așa cum vrei?
- Copilul și cadourile – sau despre cum îl înveți să obțină ceea ce vrea
- Fă rai din ce ai! Tu ce ai făcut azi pentru tine?
- ”E timpul să avem un copil?” – bucuriile și provocările din relația de cuplu
- Eu, o mamă (im)perfectă. Despre perfecțiunea părinților și a copiilor
- Avion cu motor, ia-mă și pe mine-n zbor… Sau nu? – Despre teoria conspirației la români
- Impactul divorțului asupra… părinților!
- Când iubirea devine patologică?
- Huggy Wuggy – prieten sau dușman? Cum gestionăm jucăriile copiilor
- Stilurile de atașament și comunicarea în cuplu
Comments 2