La bilanțul Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), președintele interimar Ilie Bolojan a discutat despre „problemele sistemice” din sistemul judiciar, printre care durata prea mare a procedurilor, cu riscul intervenției prescripției, și lipsa unor practici uniforme. El a subliniat că ridicarea MCV-ului nu înseamnă că procesul de reformare a justiției a fost finalizat.
„Acces la justiție îngreunat uneori pentru omul obișnuit”
Bolojan a subliniat că pentru a avea un sistem de justiție modern, eficient și accesibil, este necesară voință politică, profesionalism și o raportare corectă la interesul public, pentru a asigura protecția drepturilor cetățenilor.
„Prin fiecare act al justiției, prin calitatea sa, prin celeritatea administrării sale, prin fiecare interacțiune cu justițiabilii, se formează încrederea în sistemul judiciar și percepția publică referitoare la justiție. Fără încrederea într-un sistem de bază al unei democrații, menit să limiteze puterea prin drept sau să sancționeze încălcarea regulilor, țara noastră este mai vulnerabilă
O justiție modernă, eficientă, care respectă legea și cetățenii și le garantează protecția drepturilor fundamentale nu este un deziderat pe care să și-l asume doar sistemul judiciar sau doar o parte a clasei politice.
Este un obiectiv comun, care necesită voință politică, profesionalism și, mai presus de toate, o raportare corectă la interesul public, un efort de a aduce sistemul de justiție mai aproape de cetățeni, în slujba acestora”, a declarat preşedintele interimar.
El a subliniat că problemele sistemice precum durata excesivă a procedurilor, deficitul de personal și infrastructura deficitară trebuie soluționate prin digitalizare, resurse adecvate și management eficient
„Subzistă însă și probleme sistemice care nu pot fi ignorate: durata excesivă a procedurilor, cu riscul intervenției prescripției, lipsa unor practici unitare în spețe identice, infrastructura care lasă de dorit în unele instanțe, deficitul de personal, lipsa unor indicatori clari de performanță, ceea ce duce la ineficiență, precum și la un acces la justiție îngreunat uneori pentru omul obișnuit.
În acest an se încheie perioada de aplicare a Strategiei de Dezvoltare a Sistemului Judiciar 2022-2025 și a planului de acțiune aferent acesteia, fiind un bun prilej de evaluare a progreselor și de stabilire a unor ținte ambițioase și realiste în același timp.
Statul român are datoria de a asigura condițiile optime pentru ca magistrații să își exercite profesia la cel mai înalt standard. O infrastructură modernă, adecvată înseamnă, totodată, și un respect mai mare pentru cetățeni. Aceasta trebuie dublată de resurse umane suficiente, calificate, de un management bun și de instituții pe deplin funcționale. De asemenea, este nevoie de proceduri judiciare mai rapide, fără a afecta calitatea actului de justiție.
În vremurile pe care le trăim, digitalizarea trebuie să simplifice accesul cetățeanului la justiție și să reducă birocrația care împovărează instanțele”, a declarat Ilie Bolojan.
Preşedintele interimar al României spune că modernizarea justiției necesită eforturi continue dincolo de reformele legislative, iar independența, eficiența și integritatea sa sunt esențiale pentru consolidarea democrației și menținerea încrederii cetățenilor în stat.
„Ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) sau existența unor noi legi ale justiției nu înseamnă că eforturile pentru un sistem judiciar modern sunt suficiente. Un stat se consolidează zilnic, iar justiția este fundamentul său. Nicio reformă nu va fi eficientă dacă este privită doar ca un efort legislativ. Fiecare judecător sau procuror, fiecare avocat, fiecare grefier, participant la actul de justiție sau funcționar din sistemul judiciar are un rol în asigurarea unui act de justiție care să fie nu doar corect, ci și perceput ca atare de societate.
Independența, eficiența și integritatea justiției sunt pilonii unei democrații solide. Întărirea lor nu este doar o obligație constituțională, ci și o datorie morală față de fiecare cetățean care își pune încrederea în statul român”, a conchis Ilie Bolojan.
