material realizat de Andreea Dobrițan, psiholog și realizator ”PSIHOPODCAST”
După cum ți-am promis, dragă cititorule, în această săptămână revin cu un articol bogat în tehnici de relaționare cu al tău adolescent sau cu adolescentul interior al partenerului tău. 😊
Am stabilit deja că adolescența este o perioadă furtunoasă din toate punctele de vedere atât pentru copil, cât și pentru adulții din jurul său. Vestea bună este că acest timp este marcat de o evoluție spectaculoasă, moment în care poți să anticipezi cum va arăta copilul tău ca și adult.
Așadar, să începem cu un exercițiu de imaginație: închide ochii și imaginează-ți că adolescentul tău are 30 de ani, este adult și intră în casa ta. Cum arată el? Cum se simte? Ce profesie are? Cum arată viața lui personală și socială?
Dacă răspunsurile la acest exercițiu sunt mai puțin plăcute pentru tine, nu este nici o problemă, pentru că azi vei învăța niște informații valoroase care te vor ajuta să îți ghidezi copilul spre succes.
Însă, dacă răspunsurile îți plac, e perfect și așa! Astăzi vei aduce plus valoare cunoștințelor tale despre educație, astfel toată familia va fi câștigată!
În articolul anterior vorbeam despre o creștere și dezvoltare fizică inegală a adolescentului, care, corelată cu o evoluție a gândirii lipsită de experiența de viață, are efect negativ asupra stimei de sine și asupra imaginii de sine. Stima de sine se referă la cum se percepe individul, iar imaginea de sine la cum crede că este văzut de ceilalți. Deci, adolescentul percepe foarte puternic orice formă de evaluare sau potențială evaluare. Ca părinte este important acum să îi amintești cât este de valoros pentru tine doar pentru că există, că el este minunat chiar și atunci când face comportamente greșite și că tu ești acolo să îl asculți sau să îi oferi și o altă perspectivă asupra întâmplărilor (una rațională, nicidecum una care să încurajeze imaginea negativă).
Tot acum apare acea ambivalență de copil vs matur atât din partea părinților, cât și din partea adolescenților. Când o identifici la al tău copil, te îndrum să nu o critici sau confrunți (”acuma ai nevoie de mine?”), ci să o lași să treacă, știind că este o etapă de evoluție și să îl asiguri constant de sprijinul tău atunci când are nevoie fără a fi intruziv (”dacă ai nevoie să te ajut, te rog să îmi spui”).
Fiind perioada preferată a discuțiilor și filosofiilor, e important să profităm de asta și, petrecând timp de calitate cu al nostru adolescent, să îl învățăm ce înseamnă cenzura sănătoasă, ce înseamnă o minciună socială sau ce înseamnă să fii cu adevărat mincinos ori total necenzurat. Copilul tău va aprecia aceste momente! Ieșiți împreună la o înghețată, în parc sau în natură și povestiți despre viață, fără să vă criticați reciproc. Așa vei consolida relația bazată pe încredere!
Sigur, vor mai fi momente explozive sau uși trântite. Atunci e important să îi respectăm nevoia de intimitate, fără a lăsa să treacă momentul nedezbătut. Când scade intensitatea emoțiilor, este important să îl chemăm pe cel tânăr la o discuție în care să îi oglindim inițial întâmplarea, să îi spunem că nu e în regulă să procedeze/să vorbească așa și, pe viitor, să folosească strategii precum ieșirea din situația stresantă, respirația și, apoi, comunicarea. În continuare îl asigurăm că îl iubim și îl sprijinim!
Pastila de psiho poate fi urmărită, în format video, și pe YouTube, pe contul psihologului Andreea Dobrițan
CITIȚI din aceeași categorie #PastiladePsiho:
- Adolescența – cât adevăr și câtă provocare?
- Când timpul de ecran devine ”prea mult”?
- Război și războinici prin ochi de pitici
- Luptă, fugi sau… adaptează și reinventează
- Prințul pe cal alb și escrocul de pe Tinder
- Frica e rușinoasă sau e sănătoasă? O imagine a anxietății
- Atașamentul și cele cinci limbaje ale iubirii
- Tantrumul copiilor și cum îl gestionăm
- Astăzi sunt depresiv… sau nu? (VIDEO)
- Emoțiile. Schimbarea începe cu mine!
- Unde mama/tata lovește, acolo crește?
Partajează acest conținut:
Comments 4