România ar putea intra într-o nouă etapă legislativă în ceea ce privește protecția animalelor, odată cu un proiect de lege înregistrat recent la Senat, care vizează modificarea profundă a Legii nr. 205/2004. Inițiativa legislativă propune o schimbare de paradigmă: animalele nu mai sunt tratate exclusiv ca bunuri sau obiecte de folosință, ci sunt recunoscute explicit ca ființe simțitoare, capabile să trăiască nu doar durere fizică, ci și suferință psihică, emoții, frică, stres și traumă.
Legea actuală a fost adoptată într-un context social și legislativ radical diferit, în urmă cu mai bine de două decenii, când percepția dominantă asupra animalelor era una utilitară. Între timp, realitatea științifică, etică și socială a evoluat semnificativ. Numeroase studii au demonstrat complexitatea emoțională și cognitivă a animalelor, iar la nivel european și internațional bunăstarea acestora a devenit un subiect de interes major, tratat cu seriozitate de instituții, experți și organisme decizionale. În acest context, inițiatorii proiectului consideră că legislația românească trebuie să fie adusă în acord cu realitatea actuală și cu standardele europene.
Proiectul redefinește animalele ca „ființe simțitoare, cu drepturi și libertăți, capabile să simtă durere, suferință și emoții”, care au dreptul la un tratament uman și la asigurarea nevoilor lor de bunăstare, inclusiv cele sociale, emoționale și cognitive. Noua definiție extinde protecția legală asupra tuturor speciilor de vertebrate, dar și asupra cefalopodelor și crustaceelor decapode, în conformitate cu legislația europeană. Această modificare nu este una pur simbolică, ci creează baza juridică pentru sancționarea unor forme de abuz care, până în prezent, nu puteau fi încadrate legal.
Una dintre cele mai importante schimbări propuse este recunoașterea expresă a suferinței psihice a animalelor. Potrivit proiectului, rănirea nu mai este limitată la existența unor leziuni corporale vizibile, ci include orice faptă care provoacă durere, stres, frică sau suferință, chiar și în lipsa urmelor externe. Vătămarea fizică și psihică va fi considerată existentă inclusiv atunci când sunt dovedite stări de anxietate, teamă, tulburări de comportament sau reacții fiziologice anormale, cauzate de acțiuni violente sau abuzive. Dovezile pot rezulta din evaluări veterinare, înregistrări video, fotografii sau declarații ale martorilor, iar polițiștii vor putea constata situația de pericol indiferent dacă rănile sunt vizibile sau nu.
Această modificare răspunde direct unor cazuri care au generat revoltă publică, precum cel al cățelușei Katya, bătută într-un restaurant din București și încadrată juridic ca „nerănită”, deoarece nu prezenta leziuni fizice, deși manifesta semne clare de traumă psihică. Peste 50.000 de persoane au semnat o petiție prin care au cerut modificarea legii și recunoașterea leziunilor psihice la animalele abuzate, iar proiectul legislativ vine ca răspuns la această lacună.
În aceeași logică, proiectul redefinește abandonul. Acesta nu va mai însemna doar lăsarea unui animal pe domeniul public, ci și plasarea lui pe proprietatea privată a unei persoane fizice sau juridice ori în incinta unei instituții publice, atunci când animalul este lipsit de hrană, apă, adăpost sau tratament medical. Noua formulare ar permite sancționarea situațiilor frecvente în care animalele sunt abandonate în curțile vecinilor, pe terenurile altor persoane sau în spații aparent „private”, dar fără nicio responsabilitate față de bunăstarea lor.
Proiectul introduce și posibilitatea legală a hrănirii și adăpării animalelor pe domeniul public, cu respectarea normelor de sănătate publică și siguranță, precum și amplasarea de adăposturi temporare pentru câini și pisici, cu avizul autorităților locale. De asemenea, sunt prevăzute campanii de informare și educare a populației, în special în perioadele de vreme extremă, recunoscându-se rolul comunităților și al societății civile în protecția animalelor.
Un capitol distinct este dedicat combaterii așa-numitei „cruzimi digitale”. Filmarea, distribuirea sau publicarea în mediul online a imaginilor sau materialelor care surprind acte de cruzime, abuz sau suferință provocată intenționat animalelor, atunci când acestea sunt realizate în scop de divertisment, obținere de popularitate, câștig sau alte forme de recompensă socială ori financiară, vor fi considerate acte de cruzime în sine. Dacă astfel de fapte sunt comise cu implicarea altor persoane care filmează, difuzează sau încurajează, ori dacă prin difuzare publică generează imitări sau incitări la violență, limitele speciale ale pedepselor se majorează cu jumătate. Tentativa de filmare sau transmitere a unor astfel de fapte va fi, la rândul ei, sancționată penal. Sunt exceptate doar materialele realizate în scop jurnalistic, educativ, probatoriu sau de denunțare a abuzurilor, în lipsa intenției de a promova violența.
În ceea ce privește dresajul, proiectul interzice dresarea animalelor pentru a ataca oameni sau alte animale, cu excepția câinilor utilitari de pază. Dresajul sau testarea în acest scop va constitui infracțiune și va fi pedepsit cu închisoare de la doi la șapte ani. În mod expres, sunt excluși de la această excepție câinii din rasele de ciobănesc românesc omologate, metișii acestora și câinii folosiți tradițional la paza stânelor și fermelor.
Reglementări stricte sunt prevăzute și în ceea ce privește comercializarea, transportul și utilizarea animalelor în activități comerciale, de dresaj sau competiții. Vânzarea animalelor va fi permisă exclusiv entităților autorizate sanitar-veterinar, fiind interzisă promovarea și comercializarea în târguri, în alte spații publice sau pe internet de către persoane neautorizate. Transportul animalelor vii în scop comercial va trebui să respecte atât legislația națională, cât și normele europene. Pentru competiții, comisia de organizare va include obligatoriu un medic veterinar și un reprezentant al organizațiilor de protecție a animalelor.
În domeniul cercetării și al educației, utilizarea animalelor va fi permisă doar atunci când obiectivele nu pot fi atinse prin metode alternative și numai dacă rezultatele nu au fost deja obținute. Folosirea animalelor în activități didactice va fi interzisă dacă aceasta produce suferință fizică sau psihică ori conduce la moartea acestora.
Un alt aspect esențial îl reprezintă regimul animalelor sălbatice. Proiectul prevede că acestea nu vor mai putea fi deținute de persoane fizice, cu excepția centrelor de reabilitare, reabilitatorilor autorizați și sanctuarelor. Deținerea în afara acestor structuri va fi interzisă și sancționată. Pentru speciile alohtone invazive, centrele de reabilitare vor putea asigura doar îngrijirea, evaluarea și, după caz, eutanasierea, fiind interzisă eliberarea lor în mediul natural.
Totodată, proiectul introduce sancționarea tentativei la infracțiunile de cruzime față de animale, chiar dacă fapta nu s-a consumat sau nu a produs efecte, precum și forme agravate atunci când cruzimea este filmată, promovată sau difuzată intenționat.
Inițiatorii proiectului invocă și date care indică o legătură directă între abuzul asupra animalelor și violența față de oameni. Studii internaționale arată că un procent semnificativ dintre autorii infracțiunilor violente au antecedente de cruzime față de animale, iar în cazurile de violență domestică, animalele sunt frecvent amenințate, rănite sau ucise. În acest context, protecția animalelor este prezentată nu doar ca o problemă de etică, ci și ca una de siguranță publică.
România se numără printre țările europene cu un număr foarte mare de animale de companie. Conform sondajelor recente, peste jumătate dintre români dețin cel puțin un animal, iar rata adopțiilor este în creștere. Toate aceste realități susțin necesitatea unei legislații moderne, care să reflecte relația actuală dintre oameni și animale.
Pentru a produce efecte juridice, proiectul trebuie să fie adoptat de Parlament, promulgat de Președintele României și publicat în Monitorul Oficial. Dacă va fi adoptat, acesta ar reprezenta cea mai amplă reformă a legislației privind protecția animalelor din România și un pas decisiv către recunoașterea efectivă a animalelor ca ființe simțitoare, demne de protecție reală, nu doar formală.
Partajează acest conținut:
