Tribunalul Bihor a pronunțat în 30 ianuarie 2026 sentința în dosarul nr. 1653/111/2024, vizând-o pe fosta directoare adjunctă a Inspectoratului Teritorial de Muncă Bihor, Nadia Florentina Popa (fostă Racz).
Instanța a dispus achitarea inculpatei pentru infracțiunea de luare de mită, reținând că „fapta nu există”. Ca urmare, judecătorii au decis ridicarea sechestrului instituit în cursul urmăririi penale asupra sumei de 1.000 de lei și restituirea acesteia către inculpată.
În același dosar, Tribunalul Bihor a dispus însă condamnarea Nadiei Popa la pedeapsa de 1 an și 2 luni de închisoare, pentru infracțiunea de permitere a accesului unor persoane neautorizate la informații care nu sunt destinate publicității, faptă prevăzută de art. 304 Cod penal.
Pedeapsa a fost suspendată sub supraveghere pe un termen de 2 ani, perioadă în care fosta adjunctă ITM trebuie să respecte mai multe obligații stabilite de instanță, printre care:
- prezentarea periodică la Serviciul de Probațiune Bihor
- anunțarea schimbării domiciliului sau a locului de muncă
- comunicarea informațiilor necesare controlului mijloacelor de existență
- participarea la un program de reintegrare socială
- prestarea a 100 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității
Instanța a atras atenția că nerespectarea obligațiilor sau comiterea unei noi infracțiuni în perioada de supraveghere poate duce la revocarea suspendării și executarea pedepsei în regim de detenție.
Totodată, inculpata a fost obligată la plata sumei de 3.000 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Hotărârea nu este definitivă și poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Dosarul a fost instrumentat de Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Oradea.
Potrivit rechizitoriului întocmit de Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Oradea, în perioada februarie 2022 – octombrie 2023, fosta adjunctă ITM Bihor ar fi pretins și primit, împreună cu alte inspectoare de muncă, sume cuprinse între 2.000 și 4.000 de lei de la administratori de firme, pentru a nu aplica sancțiuni contravenționale, inclusiv pentru cazuri de muncă nedeclarată. De asemenea, procurorii au susținut că aceasta ar fi transmis unor persoane din mediul de afaceri informații nepublice privind controale ITM ce urmau să aibă loc, oferindu-le posibilitatea de a evita eventuale sancțiuni.
Partajează acest conținut:
