• Contact
duminică, iunie 8, 2025
  • Login
No Result
View All Result
Bihor Just
19 °c
Oradea
  • Stiri
  • Procese
  • Anchete
  • Sistemul judiciar
  • Avocatura
  • Contact
  • Stiri
  • Procese
  • Anchete
  • Sistemul judiciar
  • Avocatura
  • Contact
No Result
View All Result
Bihor Just
No Result
View All Result

Sesizare RIL | Formularea unei cereri de recuzare împiedică efectuarea de acte de procedură în continuarea judecății?

by Veronica Bursașiu
13/05/2021
in Recomandate, Sistemul judiciar
0 0
1
Două asociații ale magistraților cer ”desființarea necondiționată” a Secției Speciale

foto generic | sursă foto: evz.ro

0
SHARES
147
VIEWS
Share on FacebookShare on Twitter

Înalta Curte de Casație și Justiție a fost sesizată cu un recurs în interesul legii cu privire la următoarea problemă de drept: ”În interpretarea şi aplicarea unitară a art. 49 alin. (2) din Codul de procedură civilă, formularea unei cereri de recuzare împiedică efectuarea de acte de procedură în continuarea judecății?” Sesizarea a fost formulată de Colegiul de conducere a Curții de Apel Galați, iar jurisprudența analizată a stabilit existența a două opinii în acest caz.

Într-o primă opinie se arată că judecata nu este întreruptă, ci continuă în cauză, instanța putând efectua orice acte de procedură, dar cu o singură interdicție, aceea de a pronunța hotărârea până la soluționarea cererii de recuzare.

În motivarea opiniei sunt arătate două categorii de argumente, unele referitoare la exprimarea din textele de lege, iar altele la intenția legiuitorului.

În prima categorie de argumente se pornește de la diferența de formulare a textelor de lege ce reglementează regimul juridic al declarației de abținere [art. 49 alin. (1) din Codul de procedură civilă] și, respectiv, al cererii de recuzare [art. 49 alin. (2) din Cod]. Astfel, dacă pentru abținere se interzice expres efectuarea oricărui act de procedură, ceea ce este echivalent cu suspendarea cauzei (soluție existentă şi sub imperiul Codului de procedură civilă din 1865), pentru recuzare interdicția nu mai există, ci, chiar mai mult, se subliniază că suspendarea cauzei nu este incidentă. Acest element, coroborat cu oprirea doar a pronunțării soluției, determină, logic, concluzia că judecata poate continua. Așadar, pot fi efectuate orice acte de procedură, pot avea loc dezbateri, iar, după dezbateri, instanța poate chiar rămâne în pronunțare, aceasta urmând însă a fi amânată în așteptarea soluționării recuzării.

A doua categorie de argumente pornește de la raționamentul că, fiind vorba despre interpretarea unui textde lege, ea trebuie făcută în acord cu intenția legiuitorului. Or, această interpretare a art. 49 alin. (2) din Codul de procedură civilă respectă intenția legiuitorului exprimată în două principii ale procedurii civile –principiul celerității judecății şi principiul protejării bunei-credințe –în sensul că este descurajată formularea de cereri de recuzare vădit neîntemeiate, șicanatoare în raport cu partea adversă, făcute cu scopul exclusiv de a tergiversa judecata.

Nu în ultimul rând, se subliniază că, indiferent de soluția dată asupra recuzării, nicio parte nu este prejudiciată. Astfel, dacă cererea se admite, atunci actele de procedură săvârșite de instanță în compunere și cu judecătorul recuzat sunt anulabile [în condițiile stabilite de art. 51 alin.(6) teza a II-a din Codul de procedură civilă], deci sunt apărate interesele părții care a formulat cererea de recuzare. Dacă, dimpotrivă, cererea de recuzare este respinsă, judecata a continuat şi poate să se finalizeze, deci sunt protejate interesele părții adverse.

Într-o a doua opinie se arată că, în cazul în care a fost formulată o cerere de recuzare, are loc o temporizare a cursului judecății până la soluționarea incidentului procedural, inclusiv amânarea momentului dezbaterilor.

În motivare sunt arătate tot două categorii de argumente, referitoare la text și, respectiv, la intenția legiuitorului.

În prima categorie, a argumentelor privind formularea textelor, se arată că, față de expresiile folosite de legiuitor –„nu se va face niciun act de procedură”, „pronunțarea soluției nu poate avea loc” –precum și față de precizarea din alin. (2), în sensul că formularea cererii de recuzare nu suspendă judecata, se poate considera că atât abținerea, cât și recuzarea determină întreruperea judecății până la soluționarea incidentului procedural.

Se mai arată că art. 49 alin. (2) din Codul de procedură civilă, dispunând că cererea de recuzare „nu determină suspendarea judecății”, nu impune nici continuarea acesteia; altfel spus, neefectuarea vreunui act de procedură, în acord cu art. 49 alin. (1) din Codul de procedură civilă, este compatibilă cu excluderea suspendării stabilită de alin. (2), judecata urmând a fi amânată. Iar teza a II-a a alin. (2) este aplicabilă numai pentru situația specială în care singurul act de procedură rămas a fi efectuat în cauză este tocmai pronunțarea soluției; or, soluția legislativă pentru un astfel de caz particular nu poate determina regimul juridic general al cererii de recuzare. Așadar, va avea loc temporizarea cursului judecății până la soluționarea recuzării.

Nu în ultimul rând, dacă se pornește de la dubla distincție –între, pe de o parte, declarația de abținere [reglementată de art. 49 alin. (1) din Codul de procedură civilă] şi cererea de recuzare [reglementată de art. 49 alin. (2) din Cod] şi, pe de altă parte, între soluționarea incidentului procedural (abținere sau recuzare) în aceeași zi în care s-a ivit sau într-o altă zi – se constată că, pentru cererea de abținere, indiferent de momentul soluționării, cursul judecății este temporizat, față de formularea expresă a legii, dar soluția este aceeași, practic, şi în cazul cererii de recuzare ce este soluționată în chiar ziua în care a fost formulată, pentru că, evident, în intervalul de timp foarte scurt, nici nu se pot efectua acte de procedură. Ar rezulta că numai dacă este vorba despre o cerere de recuzare, iar aceasta este soluționată într-o zi ulterioară, judecata ar putea continua, însă cu interdicția de pronunțare a soluției în cauză. Or, nu există niciun motiv pentru stabilirea unui regim diferit între cele două acte de procedură, respectiv în funcție de momentul soluționării incidentului procedural, mai ales că, dată fiind soluția aplicabilă pentru trei din cele patru situații discutate, este clară intenția legiuitorului de a împiedica săvârșirea oricărui act de procedură atâta vreme cât nu este lămurit dacă judecătorul poate sau nu să facă parte din complet.

În a doua categorie de argumente se subliniază că interpretarea dată respectă două principii stabilite de legiuitor, în primul rând principiul protejării bunei-credințe, care este prezumată în cazul părții care a formulat cererea de recuzare. Cu temei, această parte ar putea să reproșeze că, dacă judecata continuă după formularea cererii de recuzare, toate concluziile sale au un rol pur formal, mai ales dacă cererea se admite, poziția judecătorului recuzat, în fața căruia au fost formulate, fiind predeterminată şi cunoscută. Iar, în al doilea rând, se arată că, după admiterea cererii de recuzare, actele săvârșite în cursul judecății, între momentul formulării cererii de recuzare şi cel al soluționării ei, sunt anulabile [în condițiile stabilite de art. 51 alin. (6) teza a II-a din Codul de procedură civilă], adică vor trebui reluate (în fața completului de judecată având o nouă alcătuire), judecata fiind astfel întârziată, ceea ce contravine altui principiu al procedurii civile, respectiv principiul celerității (reglementat de art. 6 şi 241 din Codul de procedură civilă.

DOCUMENT – Cerere de recurs în interesul legii formulată de Colegiul de conducere al Curții de Apel Galați:

Tags: acte de procedurăcerere de recuzarecontinuarea judecățiisesizare RIL
Veronica Bursașiu

Veronica Bursașiu

Next Post
De la 1 mai, am putea renunța la masca de protecție pe plajă | Declarația ministrului de Interne

Din 15 mai, FĂRĂ mască în aer liber | Sunt ELIMINATE și restricțiile de circulație pe timp de noapte

Comments 1

  1. Pingback: Formularea unei cereri de recuzare nu împiedică efectuarea actelor de procedură în continuarea judecății, ci doar pronunțarea hotărârii

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cautare

No Result
View All Result

Legaturi utile

  • Uniunea Nationala a Practicienilor in Insolventa
  • Uniunea Națională a Barourilor din România
  • Baroul Bihor
  • Baroul Satu Mare
  • Ministerul Justiției
  • Ministerul Public
  • Consiliul Superior al Magistraturii
  • Înalta Curte de Casație și Justiție
  • Avocatul Poporului
  • Uniunea Națională a Notarilor Publici
  • Direcția Națională Anticorupție
  • DIICOT

Categorii

  • Administraţie
  • Anchete
  • Anunțuri
  • Arhiva
  • Avocatura
  • Citatul zilei
  • Cultură
  • Dezbatere
  • Drept
  • Economie
  • Educatie
  • Eveniment
  • Fara categorie
  • Gura pamfletarului
  • Haz de necaz
  • International
  • Interviu
  • Învăţământ
  • Invitatul săptămânii
  • Juridic
  • Justiţie
  • justitie
  • Lectii
  • Opinii
  • Politic
  • Politică externă
  • prim
  • Prim Plan
  • Prim Plan 2
  • Procese
  • Război
  • Recomandate
  • Sanatate
  • Sănătate
  • Satu Mare
  • Sistemul judiciar
  • Social
  • Spațiu Virtual
  • Sport
  • Știri
  • Stiri
  • Video

Articole recente

  • Victorie la Cluj! CSM CSU Oradea este la un singur succes de titlul național la baschet masculin
  • Țigări de contrabandă în Bihor: doi suspecți reținuți în cadrul operațiunii „Jupiter”
  • Accident rutier grav în Tileagd: motociclist rănit și transportat la spital
  • Contabilii, auditorii și consultanții fiscali ar putea recupera mai ușor onorariile restante: contractele cu clienții devin titluri executorii
  • Medicii ar putea fi obligați să programeze pacienții pentru investigații ulterioare și să faciliteze accesul la a doua opinie medicală

Arhive

  • iunie 2025
  • mai 2025
  • aprilie 2025
  • martie 2025
  • februarie 2025
  • ianuarie 2025
  • decembrie 2024
  • noiembrie 2024
  • octombrie 2024
  • septembrie 2024
  • august 2024
  • iulie 2024
  • iunie 2024
  • mai 2024
  • aprilie 2024
  • martie 2024
  • februarie 2024
  • ianuarie 2024
  • decembrie 2023
  • noiembrie 2023
  • octombrie 2023
  • septembrie 2023
  • august 2023
  • iulie 2023
  • iunie 2023
  • mai 2023
  • aprilie 2023
  • martie 2023
  • februarie 2023
  • ianuarie 2023
  • decembrie 2022
  • noiembrie 2022
  • octombrie 2022
  • septembrie 2022
  • august 2022
  • iulie 2022
  • iunie 2022
  • mai 2022
  • aprilie 2022
  • martie 2022
  • februarie 2022
  • ianuarie 2022
  • decembrie 2021
  • noiembrie 2021
  • octombrie 2021
  • septembrie 2021
  • august 2021
  • iulie 2021
  • iunie 2021
  • mai 2021
  • aprilie 2021
  • martie 2021
  • februarie 2021
  • ianuarie 2021
  • decembrie 2020
  • noiembrie 2020
  • octombrie 2020
  • septembrie 2020
  • august 2020
  • iulie 2020
  • iunie 2020
  • mai 2020
  • aprilie 2020
  • martie 2020
  • ianuarie 2020
Site-ul bihorjust.ro şi conținutul acestuia sunt protejate de Legea drepturilor de Autor din România şi de dispoziţii privitoare la copyright aplicabile în alte teritorii din afara ţării. Preluarea de pe site-ul bihorjust.ro a materialelor (text, foto şi/sau video) purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală se poate face doar cu citarea sursei, cu URL/hyperlink, în limita a 250 de semne.

Categorii

  • Stiri
  • Procese
  • Anchete
  • Sistemul judiciar
  • Avocatura
  • Contact

Legal

  • Termeni Și Condiții
  • Declinarea responsabilității
  • Politica de confidentialitate

Site

  • Contact
2020 BihorJust.ro. Toate drepturile rezervate.

Welcome Back!

Login to your account below

Forgotten Password?

Retrieve your password

Please enter your username or email address to reset your password.

Log In
No Result
View All Result
  • Stiri
  • Procese
  • Anchete
  • Sistemul judiciar
  • Avocatura
  • Contact

© 2020 BihorJust.ro

Confidențialitate și cookie-uri: acest sit folosește cookie-uri. Dacă continui să folosești acest sit web, ești de acord cu utilizarea lor. Pentru a afla mai multe, inclusiv cum să controlezi cookie-urile, uită-te aici: POLITICĂ COOKIE-URI.