Fermierul din Biharia Sandor Darabont, proaspătul președinte al Clubului Fermierilor Români (CFRO), invitat la TVE, la Agrostrategia, o coproducție cu Agrointeligența, a vorbit despre activitatea sa în sectorul agricol unde lucrează o suprafață de circa 3.000 de hectare în partea de nord-vest a țării, în județul Bihor. Darabont a renunțat, în ciuda investițiilor uriașe, la cultura de cartof și de sfeclă de zahăr și s-a reprofilat pe producția de vin și carne de vită din rase mixte.
„Am renunțat total la cultura cartofului și la cultura sfeclei de zahăr pentru că s-a închis fabrica de la Oradea. După ce s-a închis fabrica, automat am fost nevoiți să oprim producția culturii de sfeclă de zahăr. Am avut avut și niște neplăceri în legătură cu modul în care s-a închis business-ul acesta cu fabrica respectivă, astfel că am decis să renunț și la cultura cartofului pentru industrializare, adică pentru chips. Nu mai cultiv deloc nici cartof, nici sfeclă de zahăr. Am decis să merg într-o altă direcție ca să avem o motivație de a lucra mai intensiv. Am decis că investim în viticultură”, a declarat Sandor Darabont la agrostrategia.
„Folosim tăurași metiși pentru producția de carne”
Văzându-se cu un capitol încheiat în activitatea sa, fermierul din județul Bihor a văzut o oportunitate în zootehnie. Mai exact, în creșterea bovinelor de carne. S-a ivit ocazia de a achiziționa o fermă ai cărei proprietari erau, în trecut, clienții săi.
„Ne-am gândit să facem o economie verticală, adică să prelucrăm producția primară și să o folosim vertical. Atunci am investit în zootehnie, am zis că acesta este pasul următor. Am ales vaca de carne fiindcă am considerat că este cel mai aproape de profilul nostru și cel mai ușor de făcut și nu se poate globaliza așa cum se face cu puiul. A fost și o oportunitate pentru că am avut un client căruia, până atunci, îi furnizam inputurile, era o familie din Spania care a decis că pleacă acasă și a vândut afacerea pe care am preluat-o”, a explicat fermierul.
Carnea produsă în fermă provine de la bovine fără pedigree, însă de calitate superioară. Drept dovadă, ferma are clienți din mai multe țări care cumpără animale vii.
„Până acum am achiziționat din toată țara tăurași metis, adică fără pedigree, dar în România s-au răspândit metișii de carne, adică se fac însămânțări cu rase de carne în Bălțata Românească. Astfel, avem un produs destul de vandabil în piețele externe. Lucrăm cu metiși de Blue Belgian, de Limousine, de Charolaise. Rasa Bălțată Românească este foarte potrivită și pentru carne. Vindem 100% animalele vii. Clienții noștri majori sunt din Israel, Croația, Grecia, Italia, Ungaria – piețe diverse și clienți foarte vechi și serioși. Nu ne pare rău că am investit”, a mărturisit președintele CFRO.
Partajează acest conținut:
