Românii care au contractat sau intenționează să contracteze un credit de nevoi personale ar putea beneficia, în curând, de o protecție suplimentară în fața băncilor și a instituțiilor financiare. Ministerul Economiei a lansat în dezbatere publică un proiect de lege care transpune o directivă europeană menită să reducă riscul supraîndatorării și să asigure o mai mare transparență în relația dintre consumatori și creditori.
Noua legislație urmărește să impună responsabilitate sporită pentru instituțiile financiare, să ofere drepturi clare debitorilor și să limiteze practicile abuzive sau clauzele contractuale neclare care, de-a lungul anilor, au afectat mii de români.
Una dintre cele mai importante prevederi din proiect este dreptul consumatorului de a renunța la credit în termen de 14 zile calendaristice, fără a justifica decizia și fără a suporta penalități sau comisioane suplimentare.
Singura obligație a persoanei care se răzgândește va fi returnarea sumei efectiv împrumutate, însoțită de dobânda aferentă perioadei de utilizare a banilor. Această prevedere aliniază România la practicile europene, unde astfel de măsuri sunt deja aplicate pentru a proteja clienții de decizii luate sub presiune sau în necunoștință de cauză.
Un alt pilon al noii legislații vizează evaluarea atentă a situației financiare a clienților. Băncile și instituțiile financiare nebancare (IFN-uri) vor fi obligate prin lege să verifice dacă solicitantul are capacitatea reală de a rambursa creditul, luând în calcul veniturile, alte împrumuturi și cheltuielile curente.
Astfel, se dorește prevenirea supraîndatorării, o problemă tot mai frecventă în România, mai ales în contextul scumpirii vieții și al accesului facil la credite online. Gradul maxim de îndatorare va fi stabilit prin lege, iar depășirea acestuia va atrage sancțiuni pentru instituțiile financiare.
„Aceste modificări răspund provocărilor generate de digitalizare și de apariția produselor de tip ‘cumpără acum, plătește mai târziu’”, explică brokerul de credite Andrei Cazacu. „Scopul este să se evite accesarea unor împrumuturi care ar depăși gradul maxim de 40% din veniturile nete ale consumatorului.”
Proiectul aduce și o serie de măsuri sociale și preventive, gândite pentru a proteja debitorii care întâmpină dificultăți temporare în plata ratelor. Înainte de a recurge la executarea silită, băncile vor fi obligate să ofere consiliere financiară și să caute soluții amiabile împreună cu clientul – de exemplu, restructurarea creditului sau amânarea ratelor.
Mai mult, în situațiile în care un credit este vândut către un recuperator de creanțe, noua lege va garanta că debitorul va fi notificat, iar condițiile contractului inițial nu vor putea fi modificate. Astfel, se limitează practicile abuzive ale unor firme de recuperare care, în trecut, au fost acuzate că impun penalități suplimentare sau termene nerezonabile.
Un alt punct-cheie al noilor reglementări este rambursarea anticipată. Românii vor putea să-și achite mai devreme creditele de nevoi personale, iar instituțiile financiare vor fi obligate să diminueze proporțional dobânzile și comisioanele pentru perioada neutilizată.
De asemenea, comisioanele aferente rambursării anticipate vor trebui să fie clar specificate în contract, eliminând posibilitatea perceperii unor taxe ascunse. Această transparență suplimentară ar putea genera, potrivit experților, o competiție mai corectă între bănci și o încredere mai mare din partea clienților.
Adoptarea acestui proiect ar putea marca o schimbare de paradigmă în relația dintre consumatori și instituțiile financiare din România. Printr-un cadru legal mai echilibrat, autoritățile urmăresc să reducă numărul cazurilor de supraîndatorare, să stimuleze educația financiară și să întărească disciplina bancară.
Pentru economie, aceste măsuri pot însemna un sector financiar mai stabil, cu riscuri reduse de neplată, dar și o populație mai responsabilă financiar. În același timp, băncile vor fi nevoite să-și adapteze procedurile interne, să investească în evaluări mai riguroase și să renunțe la anumite comisioane opace care le aduceau profituri rapide, dar și imagine negativă.
Proiectul de lege inițiat de Ministerul Economiei vine într-un moment în care nivelul de îndatorare al populației este în creștere, iar tot mai mulți români apelează la credite de consum pentru a acoperi cheltuieli curente sau neprevăzute.
Prin implementarea acestor măsuri, România ar putea face un pas major spre o cultură a creditării responsabile, în care transparența, educația financiară și protecția consumatorului devin priorități reale, nu doar intenții declarative.
Dorești să transform articolul într-o versiune pregătită pentru publicare în presă (cu subtitluri scurte, citate, titlu de impact și lead de maximum 3 rânduri)? Pot rescrie varianta finală în formatul editorial potrivit (de exemplu, pentru Adevărul, HotNews sau Ziarul Financiar).
Partajează acest conținut:
