O propunere legislativă recent înregistrată la Senat aduce în atenția publică o modificare esențială a Codului Civil, care ar putea schimba fundamental modul în care sunt tratate victimele indirecte ale unor tragedii personale. Vizând articolul 1.391 alin. (1), inițiativa are ca scop extinderea explicită a dreptului la despăgubiri morale și pentru acele persoane care, deși nu au suferit direct o vătămare fizică, sunt profund afectate de suferințele celor apropiați — părinți, copii, frați, surori sau soțul victimei.
Codul Civil, în forma sa actuală, permite despăgubiri morale în cazurile de vătămare a integrității corporale sau a sănătății, dar formularea articolului 1.391 alin. (1) nu precizează cine sunt persoanele îndreptățite să solicite astfel de compensații. Doar alin. (2) al aceluiași articol enumeră explicit categoriile de persoane care pot cere daune morale — însă doar în cazurile în care victima a decedat.
Această omisiune legislativă a fost interpretată în mod restrictiv de instanțe, iar prin Decizia nr. 12/2016, Înalta Curte de Casație și Justiție a consolidat o practică judiciară ce excludea victimele indirecte (în viață) de la dreptul de a primi despăgubiri pentru restrângerea propriilor posibilități de viață familială și socială. Cu alte cuvinte, dacă victima nu murea, familia acesteia nu putea solicita despăgubiri, oricât de gravă ar fi fost trauma trăită.
Această interpretare a fost, însă, demontată în mod decisiv de Decizia nr. 342/2024 a Curții Constituționale, care a declarat neconstituțională limitarea impusă de articolul 1.391 alin. (1), în măsura în care aceasta excludea victimele indirecte ale unor vătămări grave.
Curtea a motivat că un astfel de cadru legislativ încalcă dreptul la integritate psihică (art. 22 din Constituție) și dreptul la viață familială și privată (art. 26), în condițiile în care membrii apropiați ai unei persoane grav afectate pot suferi profund, chiar dacă nu sunt ei înșiși răniți fizic. De asemenea, s-a subliniat că principiul reparării integrale a prejudiciului, statuat în articolele 1.349 și 1.357 din Codul Civil, nu distinge între prejudiciul direct și cel indirect.
Noua propunere legislativă răspunde direct cerințelor CCR și vine să umple acest vid normativ, precizând fără echivoc că:
„Au dreptul la despăgubiri pentru restrângerea posibilităților de viață familială și socială și persoanele prevăzute la alin. (2)”.
Această formulare înseamnă că ascendenții, descendenții, frații, surorile, soțul victimei sau alte persoane care pot dovedi un prejudiciu moral prin ricoșeu vor avea dreptul legal de a solicita despăgubiri, chiar și în cazurile în care victima directă supraviețuiește, dar suferă vătămări grave, permanente sau invalidante.
Pentru a evita arbitrarul sau abuzul în aplicare, propunerea introduce și criterii obiective de evaluare a despăgubirilor morale acordate victimelor indirecte. Astfel, instanțele vor trebui să țină cont de:
- Relația dintre victima directă și persoana care pretinde prejudiciul moral;
- Gravitatea afectării integrității corporale sau a sănătății victimei;
- Caracterul permanent și ireversibil al prejudiciului.
Acești factori sunt esențiali pentru a asigura o aplicare coerentă și echitabilă a legii, și reflectă recomandările formulate de Curtea Constituțională în decizia sa.
Adoptarea acestei modificări ar reprezenta nu doar o alinare pentru numeroase familii care până acum nu aveau niciun instrument juridic pentru a-și cere drepturile, ci și un pas important pentru aducerea legislației românești în linie cu practicile statelor membre ale Uniunii Europene. În multe dintre acestea, victimele indirecte sunt deja recunoscute și despăgubite pentru suferințele psihice sau pentru perturbarea vieții lor familiale și sociale, în urma traumelor trăite de apropiați.
Această inițiativă este, de asemenea, o invitație la reflecție asupra modului în care definim suferința și cine are dreptul la reparație morală într-o societate care pretinde că protejează individul și familia. Nu doar sângele sau moartea definesc o tragedie. Uneori, o viață care continuă în suferință poate provoca traume la fel de adânci celor din jur.
