Jurisprudența ÎCCJ | Revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 509 pct. 8 Cod procedură civilă. Lipsa calităţii de parte în litigiul în care s-a pronunţat hotărârea a cărei anulare se solicită

Subiectele principale şi indispensabile ale oricărei căi de atac sunt părţile între care s-a declanşat litigiul în faţa instanţei de judecată, întrucât căile de atac reprezintă o continuare firească a exerciţiului acţiunii civile.

În acest sens, potrivit art. 458 C.proc.civ., „Căile de atac pot fi exercitate numai de părţile aflate în proces care justifică un interes, în afară de cazul în care, potrivit legii, acest drept îl au şi alte organe sau persoane”.

În categoria părţilor litigiului se află reclamantul şi pârâtul, dar şi terţii introduşi în proces la iniţiativa unuia dintre aceştia pe calea chemării în judecată a altor persoane, a chemării în garanţie sau arătării titularului dreptului. Acelaşi drept este recunoscut şi terţilor care au intervenit în proces din proprie iniţiativă, cu anumite nuanţări în ceea ce priveşte intervenientul accesoriu, care nu poate uza de o cale de atac pe care partea în favoarea căreia a intervenit nu a exercitat-o.

În baza art. 186 C.proc.civ., revizuenta a solicitat repunerea în termenul de revizuire, având în vedere că întârzierea se datorează faptului că  nu a fost conceptată și nu a avut cunoștință de judecarea respectivei cauze, deși B. cunoaște foarte bine situația juridică a terenului mai exact că nu este îndreptățită nici la reconstituirea dreptului de proprietate conform hotărârilor judecătorești anexate și că este proprietara de drept a terenului în cauză,  aflând despre decizia criticată la data de 22.11.2021, când de la Primăria Dănesti s-a comunicat că sunt probleme cu actele pe terenul respectiv.

Susţine revizuenta A. că decizia civilă atacată nr. 98/2021 încalcă puterea de lucru judecat a deciziei civile nr. 3120/2006, pronunţată de Curtea de Apel Craiova.

Având în vedere că este proprietara terenului pentru care, în mod greșit, prin decizia a cărei revizuire o solicită, s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate, conform contractului de vânzare cumpătare pe care l-a ataşat și faţă de hotărârile judecătorești pronunțate anterior, intrate în puterea lucrului judecat, prin care a fost tranșată situația juridică și faptul că Popescu Alexandru nu are niciun drept asupra terenului în cauză, revizuenta a solicitat admiterea cererii, revizuirea hotărârii în sensul anulării în tot a hotărârii atacate.

Prin decizia nr. 10 din 13.01.2022, Curtea de Apel Craiova – Secţia I civilă a declinat competenţa de soluţionare în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, reţinând că potrivit art. 510 alin. 2 C.proc.civ., competenţa de soluţionare a cererii de revizuire motivate pe existenţa contrarietăţii de hotărâri, aparţine instanţei mai mare în grad faţă de instanţa care a pronunţat prima hotărâre, a cărei autoritate de lucru judecat se pretinde a fi fost încălcată.  Întrucât hotărârea pretins încălcată prin decizia atacată cu revizuire este reprezentată de decizia civilă a Curţii de Apel Craiova nr. 3120 din 02.11.2006, instanţa mai mare în grad competentă în soluţionarea căii extraordinare de atac. este Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Subiectele principale şi indispensabile ale oricărei căi de atac sunt părţile între care s-a declanşat litigiul în faţa instanţei de judecată, întrucât căile de atac reprezintă o continuare firească a exerciţiului acţiunii civile.

În acest sens, potrivit art. 458 C.proc.civ., „Căile de atac pot fi exercitate numai de părţile aflate în proces care justifică un interes, în afară de cazul în care, potrivit legii, acest drept îl au şi alte organe sau persoane”.

În categoria părţilor litigiului se află reclamantul şi pârâtul, dar şi terţii introduşi în proces la iniţiativa unuia dintre aceştia pe calea chemării în judecată a altor persoane, a chemării în garanţie sau arătării titularului dreptului. Acelaşi drept este recunoscut şi terţilor care au intervenit în proces din proprie iniţiativă, cu anumite nuanţări în ceea ce priveşte intervenientul accesoriu, care nu poate uza de o cale de atac pe care partea în favoarea căreia a intervenit nu a exercitat-o.

Înalta Curte constată că, prin decizia nr. 98 din 18.01.2021 pronunţată de Tribunalul Gorj – Secţia I civilă în dosar nr. x/318/2020 (a cărei anulare se solicită pe calea prezentei revizuiri), a fost admis apelul declarat de reclamanta B. împotriva sentinţei nr. 3480 din 20.07.2020 a Judecătoriei Târgu Jiu. A fost schimbată sentinţa în sensul că a fost admisă acţiunea reclamantei şi obligată pârâta Comisia Locală Dăneşti de fond funciar să întocmească şi să înainteze Comisiei Judeţene Gorj de fond funciar documentaţia premergătoare eliberării titlului de proprietate pentru suprafaţa de 0,80 ha teren agricol validat în favoarea autorului C. prin HCJ nr. 65/1992.

În acest dosar, reclamanta B. (intimată în prezenta cerere de revizuire), s-a judecat în contradictoriu cu pârâtele Comisia Locală Dăneşti de fond funciar şi Comisia Judeţeană Gorj de fond funciar, revizuenta nefăcând parte din cadrul procesual respectiv.

În atare situaţie şi printr-o interpretare per a contrario a dispoziţiilor art. 458 C.proc.civ., rezultă că revizuenta nu are deschisă calea extraordinară de atac pe care a promovat-o în prezenta cauză, întrucât nu a figurat ca parte în procesul în care s-a pronunţat hotărârea pe care tinde să o anuleze pe calea revizuirii.

Împrejurarea că art. 458 C.proc.civ. reglementează, pe cale de excepţie şi în anumite situaţii, exercitarea căii de atac şi de alte organe sau persoane, nu îndreptăţeşte revizuenta la promovarea prezentei revizuiri, întrucât aceasta nu face parte dintr-o astfel de categorie, care vizează acele persoane sau organe ce pot exercita acţiunea civilă (pe cale de consecinţă şi calea de atac) în baza unor dispoziţii exprese ale legii (legitimare procesuală extraordinară).

Pentru aceste considerente, Înalta Curte a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva deciziei nr. 98/2021 a Tribunalului Gorj – Secţia I civilă.