Divorțul prin acordul părților

Material realizat de avocat Carmen Hoblea – Baroul Bihor | Carmen Hoblea, Anamaria Crețu – Cabinete de avocat asociate

1. Divorțul pe cale administrativă

Pe scurt, cu privire la divorțul pe cale administrativă, arătăm că procedura se demarează prin depunerea unei cereri, de către ambii soți, la Primărie; se achită o taxă de 600 lei și se acordă părților un termen de 30 zile calendaristice, la împlinirea căruia se pronunță divorțul. Mai multe detalii găsiți pe site-ul administrat de Primăria Oradea: https://new.evp-oradea.ro/stare-civila/divort

2. Divorțul la notar

Divorţul prin acordul soţilor poate fi constatat de notarul public, atât în cazul în care soții nu au copii minori, cât și în cazul în care au copii minori.

Pe lângă acordul cu privire la desfacerea căsătoriei, este necesar ca soții să cadă de acord și cu privire la următoarele aspecte:

• numele de familie pe care să îl poarte foștii soți după divorţ (copiilor nu li se poate schimba numele de familie pe această cale),
• exercitarea autorităţii părinteşti de către ambii părinţi,
• stabilirea locuinţei copiilor,
• programul de vizitare,
• pensia de întreținere.

Cererea de divorț se depune la notarul public de la locul căsătoriei sau al ultimei locuinţe comune a soţilor, de către ambii soți, iar acestora li se acorda un termen de reflecție de 30 zile calendaristice, la împlinirea căruia soții se pot prezenta în vederea solicitării certificatului de divorț.

3. Divorțul pe cale judecătorească

Cea de-a treia modalitate în care se poate divorța prin acordul soților este pe cale judecătorească, soții având această posibilitate indiferent dacă au copii minori sau nu. Taxa judiciară de timbru, în cazul divorțului prin acord, este de 200 lei.

Se uzează de această cale, de obicei, atunci când soții, deși s-au înțeles cu privire la desfacerea căsătoriei, nu se înțeleg asupra altor aspecte, cum ar fi: numele pe care îl vor purta după divorț, modalitatea de exercitare a autorităţii părinteşti, stabilirea locuinței minorilor, pensia de întreținere, programul de vizitare.

Chiar dacă soții nu solicită, instanța se va pronunța, în mod obligatoriu, cu privire la următoarele aspecte: numele de familie purtat după divorț, exercitarea autorității părintești și pensia de întreținere. Așadar, dacă nu se solicita în mod expres, instanța nu se pronunța asupra locuinței minorilor și asupra programului de vizitare. În cadrul procesului vor fi administrate probe doar cu privire la aspectele asupra cărora soții nu se înțeleg.

Cererea poate sa fie formulată de ambii soți sau de către un mandatar comun, respectiv poate sa fie formulată doar de către unul dintre soți și acceptată de către celălalt. În fața instanței de judecată se impune prezența personală a soților, existând puține excepții, cum ar fi cazul în care unul dintre soți are reședința în străinătate sau suferă de o boală gravă.

Un aspect important este competența instanței. Depunerea cererii de divorț trebuie sa se facă la Judecătoria de la ultimul domiciliu comun al soților. Dacă nu au avut un domiciliu comun sau niciunul nu mai locuiește în respectiva localitate sau ambii locuiesc în străinătate, urmează a se stabili competența unei alte judecătorii.

CITIȚI de același autor: Procedura specială a evacuării | Contractul de locațiune – chiriaș versus proprietar | Limitele urmăririi silite a veniturilor debitorului