• Contact
luni, ianuarie 30, 2023
  • Login
No Result
View All Result
Bihor Just
19 °c
Oradea
  • Stiri
  • Procese
  • Anchete
  • Sistemul judiciar
  • Avocatura
  • Contact
  • Stiri
  • Procese
  • Anchete
  • Sistemul judiciar
  • Avocatura
  • Contact
No Result
View All Result
Bihor Just
No Result
View All Result

Discriminările Justiției | II. Procurorul, ca magistrat decisiv

by editor
02/08/2022
in Avocatura, Opinii, Recomandate
0 0
0
Discriminările Justiției | II. Procurorul, ca magistrat decisiv

Avocatul Ionel Manole (foto stânga), despre procuror, ca magistrat decisiv - în al doilea episod din ciclul ”Discriminările Justiției”

0
SHARES
375
VIEWS
Share on FacebookShare on Twitter

Material realizat de Ionel Manole, avocat Baroul Bihor

Motto: ”Un om este mai important decât un text de lege.”

Prolog: Doctrina consideră că amânarea aplicării pedepsei reprezintă un mod de individualizare a pedepsei (în realitate, pare o ”pre-individualizare” a unei pedepse între stadiile deliberative privind stabilirea, respectiv aplicarea) care poate fi dispusă doar în anumite condiții limitative; și doar dacă instanţa apreciază că aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară, dar se impune supravegherea conduitei infractorului pentru o perioadă determinată.

Într-un limbaj foarte simplificat, amânarea aplicării pedepsei se poate dispune doar în cazul în care infractorul a săvârșit o infracțiune ”mai puțin gravă” (ca pedeapsă prevăzută de legiuitor și condiții concrete), avea un cazier judiciar și social impecabil, prezintă dovezi că acest contact cu legea penală este accidental și reintegrarea sa în societate poate fi evaluată ca fluentă și non-problematică.  


a. Ideatic, putem afirma că, dacă persoana infractorului era evaluată mai puțin favorabil sau circumstanțele în care a săvârșit infracțiunea îi sporeau gravitatea, chiar dacă teoretic îndeplinea condițiile pentru amânarea aplicării pedepsei, soluția ar fi fost una de condamnare la pedeapsa închisorii, cu suspendarea executării sub supraveghere. Altfel spus, o serie de condiții evaluate de către instanță fac diferența între necondamnare (amânarea aplicării unei pedepse) și o soluție de condamnare (cu suspendare, în analiza noastră).

b. Perioada de supraveghere nu poate fi privită cu superficialitate, în condițiile în care Codul penal reglementează și posibilitatea revocării amânării.

Unul dintre efectele revocării amânării executării pedepsei: pedeapsa penală inițial amânată se va executa imperativ în detenție; indiferent dacă a doua infracțiune este mult mai ”ușoară” și atrage pedeapsa alternativă a amenzii; și chiar dacă, privită singular, ar fi condus judecătorul la soluția renunțării la aplicarea pedepsei (înrudită cu achitarea).

Prevederile art. 88 din Codul penal reglementează condiţiile revocării obligatorii a amânării aplicării dacă, ulterior, persoana supravegheată a săvârşit o nouă infracţiune, cu intenţie sau intenţie depăşită, descoperită în termenul de supraveghere (ne interesează aici doar acest caz). Judecătorul nu are opțiuni, nu poate influența prima pedeapsă stabilită anterior de un alt judecator (și amânată), nu poate dispune o nouă amânare pentru pedeapsa rezultantă și nu poate dispune nici suspendarea sub supraveghere, indiferent dacă infracțiunea a doua aduce o atingere minimă valorilor sociale.

Chiar dacă aplică o amendă (infracțiunile ”mai puțin grave” au prevăzută această pedeapsă penală alternativă), tot va trebui să dispună executarea cu privare de libertate a pedepsei închisorii inițial amânate de instanța care a soluționat primul dosar. Puterea de apreciere a judecătorului, uzual cu largi perspective, este strict limitată de prevederile art. 88 alin.(3) și ale art. 91 alin.(3) lit.b) din Codul penal.[1]

Această manieră de reglementare a formelor de individualizare a pedepselor constituie opţiunea legiuitorului, care nu poate să confere judecătorului o libertate absolută în stabilirea pedepsei concrete, întrucât ar exista riscul unei interpretări şi aplicări arbitrare a pedepsei.

c. Dar, focalizând atenția pe revocarea amânării aplicării pedepsei, consider că opțiunea legiuitorului a fost exagerat de restrictivă privitor la libertatea judecătorului de a individualiza pedeapsa rezultantă. Practic, judecătorul a preluat o funcție de executant în această nișă care afectează iremediabil destine.

Și, astfel, în etapa premergătoare a urmăririi penale, procurorul devine magistratul decisiv în a aprecia oportunitatea de a alege între două (pre)soluții asupra cărora decide suveran referitor la al doilea dosar penal:

  1. Întocmește rechizitoriul și trimite omul (infractorul) în judecată  – și astfel îl obligă irecuzabil pe judecător să pronunțe o soluție cu privare de libertate sau
  2. Dispune renunțarea la urmărirea penală, o soluție care va evita revocarea amânării, dispoziție care va trece totuși și prin filtrul unui judecător pentru a rămâne definitivă.

Desigur, judecătorul care analizează renunțarea la urmărirea penală poate decide că este o soluție prea ușoară, dar comparativ cu judecătorul sesizat cu rechizitoriul, are opțiuni! Opțiuni conferite prin voința procurorului, mult mai puțin îngrădit în alegerile sale.

d. Paradoxal, dacă instanța care a dispus amânarea aplicării (necondamnare) ar fi pronunțat în locul acesteia o soluție de condamnare la pedeapsa închisorii cu suspendarea executării (semnificativ defavorabilă), atunci în al doilea dosar puterea de apreciere a judecătorului ar putea întâlni unele opțiuni de a lăsa persoana în libertate.

De exemplu, dacă pedeapsa aplicată în al doilea dosar este amenda, nu se va pronunța și revocarea suspendării (art. 96 alin. 4 Cod penal); persoana va rămâne în libertate.

Iar art. 91 alin. (1) din Codul penal dă posibilitatea pronunțării din nou a soluției executării pedepsei sub supraveghere, în cazul în care persoana în cauză a mai fost condamnată la o pedeapsă cu închisoarea de cel mult 1 an.

Am putea afirma că se creează discriminare între persoanele în privința cărora s-a dispus o modalitate de executare a pedepsei mai ușoară – respectiv amânarea aplicării pedepsei, care nu mai pot beneficia de executarea pedepsei sub supraveghere după a doua faptă -, și cele care au fost condamnate în primul dosar la pedeapsa închisorii cu suspendare – modalitate de executare mai grea – și care pot beneficia în continuare de executarea pedepsei în libertate supravegheată.

Epilog | Remedii posibile:

ÎCCJ, prin Decizia nr. 24 din 19 septembrie 2017 (pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept) stabileşte că: În ipoteza săvârşirii unei noi infracţiuni intenţionate în termenul de supraveghere al amânării aplicării unei pedepse, atât pronunţarea soluţiei de condamnare pentru noua infracţiune, cât şi revocarea amânării aplicării pedepsei anterioare sunt obligatorii.

Cum și Curtea Constituțională, în repetate rânduri, a respins, ca neîntemeiate, excepțiile de neconstituționalitate care vizau articolele analizate mai sus, rămâne la aprecierea legiuitorului oportunitatea de a le modifica.


[1] Prevederile art.88 alin.(3) și ale art.91 alin.(3) lit.b) din Codul penal, care au următorul cuprins:

  • Art.88 alin.(3): „Dacă după amânarea aplicării pedepsei persoana supravegheată a săvârşit o nouă infracţiune, cu intenţie sau intenţie depăşită, descoperită în termenul de supraveghere, pentru care s-a pronunţat o condamnare chiar după expirarea acestui termen, instanţa revocă amânarea şi dispune aplicarea şi executarea pedepsei. Pedeapsa aplicată ca urmare a revocării amânării şi pedeapsa pentru noua infracţiune se calculează conform dispoziţiilor privitoare la concursul de infracţiuni.”;
  • Art.91 alin.(3) lit.b) : „(3) Nu se poate dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, dacă: […] b) aplicarea pedepsei a fost iniţial amânată, dar ulterior amânarea a fost revocată; […]”

CITIȚI și Discriminările Justiției | I. Avocații – Dreptul acestora de a pune întrebări oricărei persoane audiate în timpul fazei de urmărire penală

Tags: discriminările JustițieiIonel Manolemagistrat decisivprocurorul
editor

editor

Next Post
Încă 5 magistrați pleacă din Justiție | Printre ei, o judecătoare de la Tribunalul Bihor

Jurisprudență | Curtea de Apel Suceava - Ordonanța parchetului emisă într-o cauză penală nu dă naștere, nu modifică și nu dispune încetarea unui raport juridic de drept administrativ

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cautare

No Result
View All Result

Legaturi utile

  • Uniunea Națională a Barourilor din România
  • Baroul Bihor
  • Baroul Satu Mare
  • Ministerul Justiției
  • Ministerul Public
  • Consiliul Superior al Magistraturii
  • Înalta Curte de Casație și Justiție
  • Avocatul Poporului
  • Uniunea Națională a Notarilor Publici
  • Direcția Națională Anticorupție
  • DIICOT

Categorii

  • Anchete
  • Anunțuri
  • Avocatura
  • Citatul zilei
  • Economie
  • Fara categorie
  • Gura pamfletarului
  • Haz de necaz
  • Interviu
  • Invitatul săptămânii
  • Lectii
  • Opinii
  • Povești dureroase – povești care nu trebuie uitate!
  • Prim Plan
  • Procese
  • Recomandate
  • Satu Mare
  • Sistemul judiciar
  • Stiri
  • Video

Articole recente

  • Clădirea monument istoric din Aurel Lazăr, reabilitată. Ce drame personale ascunde noul look al imobilului
  • Stimulente pentru personalul medical și de specialitate de la Spitalul din Beiuș
  • Radu Moldovan e președinte interimar la PSD Bihor. Biroul Permanent Județean a fost dizolvat
  • Medic de la Spitalul de Copii, prins când încerca să profite sexual de un băiat, de 16 ani
  • Fostul selecționer al României, Victor Pițurcă, reținut de DNA într-un dosar ce vizează afaceri din pandemie

Arhive

  • ianuarie 2023
  • decembrie 2022
  • noiembrie 2022
  • octombrie 2022
  • septembrie 2022
  • august 2022
  • iulie 2022
  • iunie 2022
  • mai 2022
  • aprilie 2022
  • martie 2022
  • februarie 2022
  • ianuarie 2022
  • decembrie 2021
  • noiembrie 2021
  • octombrie 2021
  • septembrie 2021
  • august 2021
  • iulie 2021
  • iunie 2021
  • mai 2021
  • aprilie 2021
  • martie 2021
  • februarie 2021
  • ianuarie 2021
  • decembrie 2020
  • noiembrie 2020
  • octombrie 2020
  • septembrie 2020
  • august 2020
  • iulie 2020
  • iunie 2020
  • mai 2020
  • aprilie 2020
  • martie 2020
  • ianuarie 2020
Site-ul bihorjust.ro şi conținutul acestuia sunt protejate de Legea drepturilor de Autor din România şi de dispoziţii privitoare la copyright aplicabile în alte teritorii din afara ţării. Preluarea de pe site-ul bihorjust.ro a materialelor (text, foto şi/sau video) purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală se poate face doar cu citarea sursei, cu URL/hyperlink, în limita a 250 de semne.

Categorii

  • Stiri
  • Procese
  • Anchete
  • Sistemul judiciar
  • Avocatura
  • Contact

Legal

  • Termeni Și Condiții
  • Declinarea responsabilității
  • Politica de confidentialitate

Site

  • Contact
2020 BihorJust.ro. Toate drepturile rezervate.
No Result
View All Result
  • Stiri
  • Procese
  • Anchete
  • Sistemul judiciar
  • Avocatura
  • Contact

© 2020 BihorJust.ro

Welcome Back!

Login to your account below

Forgotten Password?

Retrieve your password

Please enter your username or email address to reset your password.

Log In
Confidențialitate și cookie-uri: acest sit folosește cookie-uri. Dacă continui să folosești acest sit web, ești de acord cu utilizarea lor. Pentru a afla mai multe, inclusiv cum să controlezi cookie-urile, uită-te aici: POLITICĂ COOKIE-URI.
Urmareste-ne pe facebook!

Rămâi la curent cu actualitatea cu un simplu click pe butonul follow. 

Follow