Deși poate pretinde că are funcția de ”câine de pază al democrației”, prin faptul că dezvăluie chestiuni de interes public, un ziar are datoria de a acționa cu bună credință pentru a furniza informații corecte și de încredere, în conformitate cu deontologia jurnalistică. Afirmația aparține Curții Europene a Drepturilor Omului, în cazul unui ziar din Azerbaidjan, care a reclamat faptul că procedurile judiciare și amenda aplicată de instanțele naționale în urma publicării unui articol despre un oficial guvernamental de rang înalt i-au încălcat libertatea de exprimare. CEDO a constatat că ziarul a eșuat în a respecta îndatoririle și responsabilitățile prevăzute de articolul 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, referitor la libertatea de exprimare.
Cazul ajuns în dezbaterea CEDO a pornit de la publicarea, în ziarul azer Khural, a unui articol despre acțiunile unui oficial guvernamental de rang înalt. Cel vizat a dat în judecată ziarul, susținând că materialul conține declarații false care îi dăunează onoarei, demnității și reputației profesionale.
Prima instanță i-a dat dreptate, constatând că acuzațiile din articol nu se bazau pe nicio dovadă. Judecătorul a cerul ziarului să publice scuze, să infirme declarațiile și să plătească daune morale de 10.000 de euro, bani ce ar fi urmat să fie donați de reclamant unui orfelinat. Hotărârea a fost menținută și în apel și în recurs.
Reprezentanții ziarului au arătat că prin publicarea articolului și-au îndeplinit rolul de „câine de pază al democrației” și că oficialul guvernamental vizat ar fi trebuit să fie, prin poziația ocupată, mai tolerant la critici. Au precizat că afirmațiile din articol erau judecăți de valoare și, prin urmare, nu a fost necesară nicio dovadă, ei nefăcând decât să reproducă și să comenteze informații dintr-o altă publicație.
După deciziile instanțelor naționale, ziarul și fondatorul său s-au adresat CEDO, arătând că procedurile judiciare la care a fost supusă publicația sa le-au încălcat dreptul la liberă exprimare. În plus, amenda aplicată ar fi fost nejustificat de dură și a dus la închiderea ziarului.
Argumentele CEDO
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a precizat că, în cauzele ce privesc un conflict între dreptul la reputație și dreptul la libertatea de exprimare, instanțele naționale trebuie să realizeze un echilibru între cele două drepturi, aplicând criteriile stabilite în jurisprudența relevantă a Curții și întemeindu-și decizii pe motive relevante și suficiente.
CEDO a constatat că declarațiile făcute în articol puteau duce la o dezbatere de interes public, deoarece vizau chestiuni de interes precum alegerile parlamentare și pe un cunoscut oficial guvernamental de rang înalt. ”Având în vedere că era o persoană publică, limitele criticilor acceptabile la adresa lui erau mai largi”, a arătat Curtea.
Judecătorii CEDO au observat că, într-adevăr, unele afirmații din articolul vizat puteau fi considerate „judecăți de valoare”. Curtea arată, însă, că articolul s-a referit în principal la date, persoane și incidente specifice pe care ziarul nu a probat că le-a verificat pentru veridicitate.
”Deși putea pretinde că are o funcție publică de „câine de pază al democrației”, raportând probleme de înalt interes public, ziarul avea și datoria de a acționa cu bună-credință pentru a oferi informații corecte și de încredere, în conformitate cu deontologia jurnalistică jurnalismului. Curtea a concluzionat că ziarul nu și-a îndeplinit „datoriile și responsabilitățile” în temeiul articolului 10 din Convenție”, a precizat CEDO.
Curtea a mai observat că nimic nu a demonstrat că sancțiunea aplicată de instanțele naționale ar fi dus la închiderea ziarului.
DOCUMENT – Comunicatul CEDO referitor la decizia în cazul Khural și Zeynalov v. Azerbaijan (în limba engleză):
Partajează acest conținut:
