COPA-COGECA (Confederația Europeană a Asociațiilor Agroalimentare) și de Consiliul European al Tinerilor Agricultori au avertizat Comisia Europeană despre criza care poate avea „consecințe dramatice în zonele rurale cele mai afectate din UE”, anunță g4media.
„Carența iminentă de muncitori agricoli sezonieri – se arată și într-un raport al Parlamentului European – este o sursă serioasă de îngrijorare, deoarece ar putea compromite grav producția și procesarea alimentelor”, în timp ce președintele Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European, Norbert Lins, a propus un „permis” special pentru muncitorii sezonieri.
Asociația Coldiretti (Italia) a spus acum câteva zile că 40% din fructele și legumele neculese riscă „să putrezească pe câmpuri”.
Și în Germania, anual lucrează 360.000 de sezonieri, majoritatea migranți est europeni. Odată cu închiderea frontierelor, din luna martie, Guvernul a decretat și oprirea activităților muncitorilor sezonieri. Guvernul a anunțat permise de muncă temporare pentru solicitanții de azil între aprilie și octombrie.
După ce Marea Britanie a făcut din oprirea imigrației unul din punctele cheie la Brexitului, a apelat la importul muncitorilor sezonieri. Britanicii au nevoie de 70.000 – 90.000 de muncitori agricoli.
Germania și Marea Britanie au lansat și o campanie de recrutare locală, care funcționează la britanici, dar fără rezultate în Republica Federală.
Ministrul francez al Agriculturii, Didier Guillaume, a lansat un apel adresat coafezelor, chelnerilor, florarilor rămași fără muncă, cerând o „armată din umbră, formată din toate persoanele care vor să muncească. Trebuie să producem pentru a hrăni francezii”.
Nici în Spania nu se știe cine va strânge recolta. Aici 30.000 de sezonieri vin anual la culesul fructelor. Guvernul a decis să permită șomerilor să lucreze pe câmpuri fără să piardă subvențiile, dar și imigranților ilegali, în jur de 100.000-150.000 de oameni.
Portugalia a acordat permise de ședere temporară și de muncă pentru migranți și solicitanții de azil, din cauza condițiilor adesea dramatice ale acestor migranți.
Persoanele ilegale sunt în mod special expuse riscului, mai ales că ele „nu vor merge la spital în cazul în care contractează virusul, de teamă să nu fie denunțate la poliție”. Răspunsul? „Măsuri pentru a permite accesul la sistemul de sănătate și/sau reglementarea statutului lor”.
(Sursa foto: arq.ro)
Partajează acest conținut:
