Nulitatea absolută a rechizitoriului DIICOT și a tuturor actelor de urmărire penală şi a probelor administrate după 3 iunie 2019, data disjungerii dintr-un alt dosar. Este decizia luată, joi, de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalul Bihor, în dosarul în care fostul vicepreședinte al Consiliului Județean Bihor, Dumitru Voloșeniuc, și alți șase inculpați au fost anchetați de DIICOT pentru evaziune de 1,1 milioane de euro. Procurorii urmează să decidă dacă vor menține dispoziția de trimitere în judecată sau vor solicita restituirea cauzei.
Minuta Tribunalului Bihor:
În baza art. 345 alin. (1) şi (2) Cod de procedură penală, admite în parte cererile şi excepţiile invocate de inculpaţii Marc Nicolae Ioan, Coita Dionisie Ciprian, Koteles Dieter, Hurgoi Florin Gheorghe şi Voloşeniuc Dumitru şi, în consecinţă:
În temeiul art. 281 alin. (1) lit. b) C.pr.pen. cu referire la Decizia Curţii Constituţionale nr. 302/2017, publicată în M.Of. nr. 566 din 17.07.2017 şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 380/2021, publicată în M.Of. nr. 977 din 13 octombrie 2021, constată nulitatea absolută a rechizitoriul nr. 160 D/P/2019 emis la data de 30.01.2020 de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism precum şi a tuturor actelor de urmărire penală şi a probelor administrate de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism după data de 03.06.2019 – data disjungerii din dosarul nr. 2/D/P/2013, care se regăsesc în vol. I d.u.p., filele 187-409).
Respinge, ca nefondate, celelalte cereri şi excepţii invocate în cauză. Prezenta încheiere se comunică în condițiile art. 345 alin. (3) Cod procedură penală procurorului în vederea exercitării opțiunii de a menține dispoziția de trimitere în judecată sau de a solicita restituirea cauzei, în termen de 5 zile de la comunicare, precum şi părţilor.
În baza art. 347 Cod procedură penală raportat la art. 346 Cod procedură penală, cu drept de contestație odată cu încheierea pronunțată în baza art. 346 Cod procedură penală. Pronunțată în camera de consiliu, astăzi, 3 martie 2022.
Decizia CCR nr. 302/2017 la care face trimitere Tribunalul Bihor în încheierea de azi se referă la articolul 281 alin. 1 lit. b Codul de procedură penală – ”Determină întotdeauna aplicarea nulității încălcarea dispozițiilor privind competența materială și competența personală a instanțelor judecătorești, atunci când judecata a fost efectuată de o instanță inferioară celei legal competente.” Astfel, s-a constatat că ”soluția legislativă cuprinsă în dispozițiile art. 281 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, care nu reglementează în categoria nulităților absolute încălcarea dispozițiilor referitoare la competența materială și după calitatea persoanei a organului de urmărire penală, este neconstituțională”.
La rândul său, Decizia Curţii Constituţionale nr. 380/2021 a stabilit neconstituționalitatea prevederii conform căreia este în competența DIICOT, indiferent de calitatea persoanei, infracțiunea de spălare a banilor prevăzută de Legea nr. 656/2002, dacă banii, bunurile și valorile care au făcut obiectul spălării banilor provin din săvârșirea infracțiunilor date în competența Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
Acuzațiile formulate în dosarul DIICOT
Cei șapte inculpați au fost cercetați de DIICOT Oradea pentru afacerile evazioniste pe care le-ar fi făcut între anii 2009 și 2012. Potrivit rechizitoriului citat de ebihoreanul.ro, circuitul evazionist a fost pus la cale de un maramureșean, Nicolae Marc, și de Marius Batin, un fost ofițer SRI în Satu Mare, în perioada 2000-2005, angajat între anii 2008 și 2012 în cadrul Consiliului Județean Bihor ca și consilier juridic și, ulterior, șef al Corpului de control din subordinea președintelui administrației județene.
Anchetatorii susțin că cei doi ar fi folosit 29 de firme ”fantomă” prin care au fost emise peste 1.100 de facturi pentru achiziții și servicii fictive, fiind provocată o pagubă bugetului de stat de 1,1 milioane de euro. Actele societăților respective, inclusiv facturile, ar fi fost semnate de persoane cu situație materială precară, care ar fi primit în schimb cel mult 200 de lei.
Facturile erau înregistrate în contabilitate de alte firme, printre care și Road Trans SRL, care, arată portalul Bihoreanul, i-ar fi aparținut lui Dumitru Voloșeniuc, fost vicepreședinte al CJ Bihor între 2008 și 2012 și consilier județean până în 2015. În acest fel, beneficiarii și-ar fi putut diminua impozitul pe profit și TVA. De exemplu, în cazul firmei fostului vice de la CJ Bihor a fost calculat un prejudiciu adus în acest fel bugetului de stat în valoare de 150.000 de lei.
Ulterior, societățile care primeau facturile ar fi achitat contravaloarea acestora către firmele „fantomă”, iar din conturile acestora din urmă banii ar fi fost retrași și returnați beneficiarilor, minus sume care ar fi fost reținute de Marius Batin pe post de ”comisioane”.
Pe lângă Nicolae Marc, Marius Batin și Dumitru Voloșeniuc, în acest dosar au fost cercetați Koteles Dieter, Vasile Valeriu Trip, Florin Gheorghe Hurgoi și Dionisie Ciprian Coita – patroni ai unor firme care ar fi folosit facturi fictive.
