Material realizat de Răzvan Doseanu, avocat Oradea – Societatea de avocați ”DOSEANU&ASOCIAȚII”
Problema de drept ridicată este aceea dacă ofițerii DGA pot efectua, prin delegare, acte de urmărire penală în cauze care nu privesc angajați ai Ministerului Administrației și Internelor și care ar fi sancțiunea aplicabilă.
Potrivit art. 1 alin. 2 din OUG nr. 120/2005 privind operaţionalizarea Direcţiei Generale Anticorupţie din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, „lucrătorii poliţiei judiciare din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie au competenţa să efectueze, în condiţiile prevăzute de lege, activităţi de prevenire şi descoperire, precum şi actele de cercetare penală dispuse de procurorul competent privind infracţiunile prevăzute de Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare, săvârşite de personalul MAI”.
Ofițerii DGA nu pot efectua urmărirea penală decât în baza unei delegări din partea procurorului de caz, deoarece infracțiunile prevăzute de Legea nr. 78/2000 presupun efectuarea urmăririi penale în mod obligatoriu de către procuror. Delegarea dată de către procuror nu poate viza decât exclusiv infracțiunile săvârșite de către personalul MAI, neputând fi extinsă la alte persoane.
Prin decizia nr. 674/2016, Curtea Constituțională a României a reținut, prin considerentele obligatorii, că ” DGA este o structură specializată în prevenirea și combaterea corupției în rândul personalului propriu al MAI, având, astfel, competența de a desfășura acte de cercetare penală numai în ceea ce privește o anumită categorie de fapte, săvârșite exclusiv de persoane încadrate în cadrul aparatului acestui minister. Încălcarea dispozițiilor legale care reglementează desfășurarea procesului penal, atrage nulitatea actului, persoanele interesate având posibilitatea, potrivit art. 282 din Codul de procedură penală, ca, până la închiderea procedurii de cameră preliminară, să invoce nulitatea respectivelor acte”.
Un argument suplimentar este acela că OUG nr. 59/2013, care elimina criteriul de competență după calitatea persoanei, permițând Direcției să efectueze acte de urmărire penală privind orice persoane, a fost respinsă prin Legea nr.324/2013. Acesta a fost și punctul de vedere adoptat prin minuta pentru unificarea practicii judiciare întocmită la întâlnirea procurorilor șefi de secție din cadrul Parchetului de pe lângă ÎCCJ, DNA, DIICOT şi al parchetelor de pe lângă curţile de apel (București, 9-10 martie 2020).
Partajează acest conținut:
