Tema eficienței colectării veniturilor publice revine în prim-planul dezbaterii guvernamentale, pe fondul presiunilor tot mai mari asupra bugetului de stat și al nevoii de finanțare sustenabilă a investițiilor.
În acest context, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a detaliat marți, într-o conferință de presă, direcțiile de acțiune analizate de Guvern, atât în privința colectării taxelor locale restante, cât și în ceea ce privește strategia de investiții și construcția bugetară pentru anii următori.
Recuperatorii de creanțe – soluție administrativă sau măsură de ultimă instanță?
Una dintre cele mai discutate propuneri vizează posibilitatea ca primăriile să apeleze la firme de recuperare a creanțelor pentru încasarea taxelor și impozitelor locale restante. Ministrul Finanțelor a precizat că această inițiativă nu pornește de la instituția pe care o conduce, ci de la Ministerul Dezvoltării, fiind inclusă într-un pachet mai amplu de reforme administrative aflat încă în faza de elaborare.
Potrivit lui Nazare, problema colectării la nivel local este una structurală, nu conjuncturală. Multe administrații locale se confruntă cu rate ridicate de neîncasare a taxelor, ceea ce afectează direct capacitatea acestora de a finanța servicii publice, investiții în infrastructură sau proiecte de dezvoltare comunitară. „Ne dorim o colectare mai bună, inclusiv la nivel local”, a subliniat ministrul, explicând că scopul măsurii este sprijinirea primarilor în creșterea gradului de conformare fiscală, nu transferarea arbitrară a responsabilităților către mediul privat.
În procesul de analiză este implicată și ANAF, care poartă discuții tehnice cu Ministerul Dezvoltării. Rolul ANAF este esențial, întrucât experiența instituției în recuperarea creanțelor bugetare poate contribui la definirea unor mecanisme clare, transparente și conforme cu drepturile contribuabililor. Ministrul a insistat asupra faptului că textul actului normativ este încă „în lucru”, iar forma finală va depinde de avizele interinstituționale și de echilibrul dintre eficiența colectării și protecția cetățenilor.
Investițiile publice: datele oficiale versus percepția publică
În paralel cu dezbaterea privind colectarea veniturilor, Alexandru Nazare a abordat frontal criticile legate de presupusa scădere a investițiilor publice în ultimul an. Potrivit ministrului, aceste afirmații nu sunt susținute de datele bugetare. Dimpotrivă, execuția arată o creștere de aproximativ 15% a investițiilor în 2025 comparativ cu 2024.
Concret, volumul investițiilor a ajuns la 137 de miliarde de lei în 2025, față de 119 miliarde de lei în anul precedent. Această evoluție indică, în opinia ministrului, o orientare clară a politicii fiscale către dezvoltare și modernizare, în pofida constrângerilor bugetare și a contextului economic complicat. „A existat o percepție persistentă că investițiile sunt tăiate sau blocate. Rezultatul de la final de an ne arată contrariul”, a declarat Nazare, sugerând că diferența dintre percepție și realitate este alimentată mai degrabă de dezbateri politice decât de cifrele oficiale.
Bugetul pentru 2026 – între relansare economică și disciplină fiscală
Privind spre anul 2026, ministrul Finanțelor a conturat obiectivul ambițios al unui „buget al relansării”, centrat pe investiții publice și pe utilizarea intensă a fondurilor europene. Strategia Guvernului mizează pe menținerea investițiilor ca principal motor de creștere economică, într-un moment în care spațiul fiscal este limitat, iar presiunile sociale rămân ridicate.
Un pilon central al acestei strategii este PNRR, prin intermediul căruia România estimează atragerea a peste 10 miliarde de euro în 2026. Suma totală avansată de ministru este de 10,7 miliarde de euro, echivalentul a aproximativ 52 de miliarde de lei. Din acest total, 7,2 miliarde de euro reprezintă granturi nerambursabile, iar 3,5 miliarde de euro sunt împrumuturi, ceea ce reflectă un echilibru între finanțarea gratuită și cea care implică obligații bugetare viitoare.
O abordare integrată: venituri mai bine colectate, investiții mai eficiente
Mesajul general transmis de ministrul Finanțelor este unul de abordare integrată a politicii fiscale și bugetare. Pe de o parte, statul caută soluții pentru a crește gradul de colectare, inclusiv prin instrumente neconvenționale la nivel local, pentru a reduce pierderile și a întări disciplina fiscală. Pe de altă parte, Guvernul încearcă să demonstreze, prin date concrete, că investițiile rămân o prioritate strategică și că viitorul buget va fi construit în jurul relansării economice.
Partajează acest conținut:




