Camera Deputaților a adoptat, în calitate de for decizional, legea care reglementează în mod detaliat plata pensiilor private din Pilonul II și Pilonul III, un demers legislativ așteptat de ani de zile și care vizează direct milioane de români participanți la sistemul de pensii administrate privat. Proiectul de lege, inițiat de Guvern, a fost votat cu 199 de voturi „pentru”, 87 „împotrivă” și 12 abțineri, marcând finalul unui parcurs parlamentar complicat, influențat decisiv de intervenția Curții Constituționale. Actul normativ urmează să fie transmis președintelui României pentru promulgare, iar după publicarea în Monitorul Oficial va intra în vigoare, stabilind regulile după care vor fi plătite economiile acumulate de români în fondurile de pensii private.
Adoptarea acestei legi vine într-un moment în care sistemul de pensii se confruntă cu presiuni tot mai mari, generate de îmbătrânirea populației și de sustenabilitatea pe termen lung a bugetului public. În acest context, pensiile private sunt considerate un pilon esențial pentru asigurarea unui venit suplimentar la vârsta pensionării. Cu toate acestea, până în prezent, legislația nu oferea un cadru clar și unitar privind modalitatea concretă de plată a acestor pensii, în special pentru Pilonul II, unde contribuția este obligatorie pentru o mare parte dintre salariați.
Noua lege stabilește, pentru prima dată, un mecanism standardizat de plată, menit să transforme sumele acumulate în fondurile private într-un venit predictibil, distribuit pe o perioadă determinată. Conform prevederilor adoptate, la momentul deschiderii dreptului la pensie, beneficiarii vor putea încasa inițial până la 30% din valoarea activului personal acumulat. Restul sumei va fi plătit eșalonat, pe o perioadă de opt ani, sub forma unor plăți regulate. Practic, statul limitează posibilitatea retragerii integrale a banilor dintr-o singură tranșă, mizând pe ideea că aceste economii trebuie să joace rolul unei pensii propriu-zise, nu al unui capital disponibil imediat.
Susținătorii legii argumentează că această abordare oferă o protecție suplimentară beneficiarilor, prevenind situațiile în care sume considerabile sunt cheltuite rapid, fără a mai asigura un sprijin financiar ulterior. În viziunea inițiatorilor, plata eșalonată contribuie la stabilitatea veniturilor pensionarilor și consolidează rolul pensiilor private ca instrument de siguranță financiară pe termen mediu. De cealaltă parte, criticii proiectului au avertizat că limitarea accesului la propriii bani poate fi percepută ca o ingerință în dreptul de proprietate și au cerut mai multă flexibilitate pentru participanții la sistem.
Unul dintre cele mai controversate elemente ale proiectului de lege a fost, încă de la început, prevederea care permitea persoanelor diagnosticate cu afecțiuni oncologice să retragă integral sumele acumulate în fondurile de pensii private. Această excepție fusese introdusă cu scopul de a oferi un sprijin financiar rapid persoanelor aflate în situații medicale grave, însă a fost contestată din perspectiva principiului egalității în fața legii.
Curtea Constituțională a României a tranșat disputa prin decizia din 25 noiembrie 2025, stabilind că acordarea dreptului de retragere integrală exclusiv pacienților oncologici constituie o discriminare nejustificată. Judecătorii CCR au arătat că există și alte categorii de persoane care se confruntă cu boli grave sau situații limită, iar diferențierea făcută de legiuitor nu se bazează pe criterii obiective și rezonabile. În consecință, Curtea a declarat neconstituționale aceste prevederi și a trimis legea înapoi în Parlament pentru a fi corectată.
În urma deciziei CCR, proiectul a reintrat în circuitul legislativ, iar Parlamentul a fost nevoit să elimine excepția respectivă. Forma finală adoptată de Camera Deputaților nu mai conține nicio prevedere care să permită retragerea integrală a sumelor pe criterii medicale, astfel încât toți beneficiarii, indiferent de starea de sănătate, vor fi supuși acelorași reguli privind plata pensiilor private. Această modificare a generat reacții puternice în spațiul public, fiind percepută de unii drept o măsură dură, dar necesară pentru respectarea Constituției.
Traseul legislativ al proiectului reflectă complexitatea și sensibilitatea subiectului. Inițiat de Guvern, actul normativ a fost supus votului Camerei Deputaților în luna octombrie 2025, însă a fost ulterior contestat la Curtea Constituțională. După admiterea sesizării și pronunțarea deciziei CCR, proiectul a fost revizuit pentru a elimina dispozițiile neconstituționale. Senatul a adoptat noua formă a legii, care a revenit apoi în Camera Deputaților pentru votul final, în calitate de for decizional. Adoptarea acestei versiuni marchează, astfel, finalizarea unui proces legislativ îndelungat, marcat de dezbateri politice și juridice intense.
După promulgarea de către președintele României și publicarea în Monitorul Oficial, legea va deveni aplicabilă și va influența direct modul în care românii își vor putea accesa economiile din Pilonul II și Pilonul III.
Partajează acest conținut:
