Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă – a pronunțat, prin Decizia nr. 525 din 18 martie 2025, o hotărâre de principiu privind răspunderea civilă pentru prejudiciile produse în contextul vaccinării împotriva COVID-19.
Instanța supremă a statuat că persoana prejudiciată ca urmare a vaccinării poate solicita repararea pagubei nu doar în temeiul Legii nr. 240/2004 privind răspunderea producătorilor pentru pagubele generate de produsele cu defecte, ci și în baza dispozițiilor de drept comun din Codul civil, respectiv art. 1349 și art. 1357, referitoare la răspunderea delictuală pentru fapta proprie.

Contextul cauzei
Litigiul a fost inițiat în anul 2023 de o reclamantă din județul Sălaj, care a invocat prejudicii medicale (tromboză superficială) după administrarea unui vaccin anti-COVID produs de o companie farmaceutică. Reclamanta a solicitat obligarea Statului Român, Ministerului Sănătății, Ministerului Finanțelor Publice, Guvernului României și a producătorului vaccinului la plata sumei de 100.000 de euro daune morale și 1.000 euro lunar despăgubiri viitoare, pentru tratamente medicale și consultații de specialitate.
Tribunalul Sălaj a respins acțiunea, admițând excepțiile lipsei calității procesuale pasive ale pârâților. În apel, Curtea de Apel Cluj – Secția a II-a civilă, prin Decizia civilă nr. 319 din 18 iulie 2024, a anulat hotărârea și a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare, reținând că răspunderea autorităților nu poate fi exclusă pe simplul temei al implicării acestora în cadrul Strategiei Naționale de Vaccinare anti-COVID-19 (H.G. nr. 1031/2020).
Recursurile Ministerului Sănătății și a Ministerului Finanțelor
Cele două ministere au declarat recurs, invocând că răspunderea prevăzută de Legea nr. 240/2004 este una specială și exclusivă, care ar exclude aplicarea dreptului comun. De asemenea, au susținut că deciziile privind achiziționarea și distribuirea vaccinurilor au avut loc în cadrul unei politici publice naționale, neputând atrage răspunderea civilă delictuală a statului.
Soluția Înaltei Curți
Înalta Curte a respins, ca nefondate, recursurile declarate de Ministerul Sănătății și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, reținând că:
„Aplicarea dispozițiilor Legii nr. 240/2004 nu exclude posibilitatea persoanei vătămate ori prejudiciate de a pretinde despăgubiri în temeiul răspunderii contractuale sau extracontractuale ori al altui regim special de răspundere.”
Prin urmare, instanța supremă a confirmat caracterul cumulativ și neexclusiv al celor două regimuri juridice – legea specială și dreptul comun –, permițând persoanei prejudiciate să invoce atât răspunderea producătorului pentru produsul cu defect, cât și răspunderea civilă delictuală a instituțiilor publice implicate în procesul de autorizare, achiziție, distribuire sau monitorizare.
Totodată, Înalta Curte a precizat că faptul că vaccinarea s-a desfășurat sub egida Strategiei Naționale de Vaccinare nu exclude calitatea procesuală pasivă a instituțiilor statului, aceste aspecte urmând a fi analizate pe fondul cauzei, nu la nivelul excepțiilor procedurale.
Semnificația deciziei:
Decizia nr. 525/2025 are o importanță majoră pentru practica judiciară, întrucât:

- consacră posibilitatea cumulului între legea specială și Codul civil în materia despăgubirilor pentru produse medicale;
- stabilește că statul și instituțiile publice pot fi trași la răspundere civilă atunci când există o conduită culpabilă legată de distribuirea sau monitorizarea vaccinurilor;
- reafirmă principiul reparării integrale a prejudiciului, moral și material, indiferent de natura sa.




Partajează acest conținut:


























