România se pregătește pentru o schimbare de amploare în sistemul public de pensii. Începând cu 1 ianuarie 2026, modul în care este calculată vechimea în muncă – baza oricărui drept de pensie – va fi complet redefinit.
Această modificare este stabilită prin Ordinul nr. 342/2025 al Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), publicat în Monitorul Oficial la data de 26 iunie 2025, și marchează o etapă esențială în reforma pensiilor, menită să ofere o evidență mai corectă, mai uniformă și mai adaptată realităților actuale ale pieței muncii.
Pentru prima dată după mai bine de trei decenii, autoritățile introduc o formulă de conversie standardizată care transformă zilele efectiv lucrate în zile calendaristice, evitând astfel distorsiunile și suprapunerile din sistemul vechi.
În forma sa actuală, vechimea în muncă era calculată strict pe baza lunilor și anilor întregi de contribuție, fără o metodologie clară pentru situațiile în care un angajat nu lucra întreaga lună, avea contracte part-time sau colabora simultan cu mai mulți angajatori.
Noul sistem vine să corecteze aceste neajunsuri, printr-un calcul matematic simplu, dar cu impact semnificativ:
Zilele efectiv lucrate × numărul de zile calendaristice din lună ÷ numărul de zile lucrătoare din aceeași lună.
Astfel, pentru o lună cu 30 de zile calendaristice și 22 lucrătoare, un angajat care a lucrat doar 20 de zile va acumula un stagiu echivalent cu 27,27 zile calendaristice, rotunjite la 27 de zile.
Această formulă se aplică uniform tuturor categoriilor de salariați — de la cei cu normă întreagă, până la angajații part-time, freelancerii sau persoanele care cumulează mai multe contracte.
Reprezentanții CNPP susțin că noul mecanism va „asigura o reprezentare reală a perioadelor lucrate și va elimina confuziile legate de cumularea eronată a stagiilor de cotizare”.
O altă noutate importantă privește plafonarea perioadelor suprapuse. În vechiul sistem, o persoană care lucra, de exemplu, patru ore la un angajator și alte patru ore la altul, în aceeași zi, putea fi înregistrată cu două zile de muncă — o anomalie care, în timp, genera discrepanțe între vechimea reală și cea declarată.
Începând cu 2026, acest lucru nu va mai fi posibil. CNPP stabilește clar că „fiecare zi calendaristică lucrată se contorizează o singură dată, indiferent de numărul contractelor active în acea zi.”
Astfel, se introduce un principiu de echitate contributivă: vechimea reflectă timpul efectiv petrecut în activitate, nu volumul de contracte sau numărul angajatorilor.
După conversia zilelor lucrate în zile calendaristice, acestea se cumulează pentru fiecare lună, iar totalul se raportează la numărul mediu de zile dintr-o lună – aproximativ 30,42.
Rezultatul oferă numărul de luni și zile suplimentare de vechime. În final, toate lunile convertite se adună, iar rezultatul este transformat în ani, luni și zile de stagiu de cotizare.
În continuare, un an lucrat cu normă întreagă într-un an complet calendaristic va fi considerat un an integral de vechime, însă noua formulă aduce un grad mult mai mare de precizie pentru situațiile complexe – cum ar fi concediile medicale, perioadele de șomaj indemnizat, concediile pentru creșterea copilului sau alte forme de absență justificate.
Reforma pensiilor nu se limitează doar la metoda de calcul, ci introduce și o delimitare explicită între condițiile de muncă.
Astfel, CNPP stabilește trei mari categorii:
- Condiții normale de muncă, pentru majoritatea angajaților;
- Condiții deosebite, pentru activități cu risc mediu (industrie grea, transporturi, construcții, sănătate etc.);
- Condiții speciale, aplicabile domeniilor cu risc ridicat, precum mineritul, armata, poliția, aviația sau sistemul penitenciar.
Pentru aceste categorii, vechimea se va calcula diferențiat, ținând cont de coeficienți specifici care reflectă gradul de dificultate și riscurile profesionale.
Concediile medicale și perioadele de șomaj vor fi, de asemenea, recunoscute ca perioade asimilate de vechime, dar fără a genera puncte suplimentare de contributivitate, ci doar menținând continuitatea în stagiul de cotizare.
Potrivit autorităților, noua metodă de calcul urmărește „alinierea sistemului românesc de pensii la practicile europene”, unde evidența se bazează pe zile calendaristice și nu pe estimări globale.
Această reformă vine în contextul presiunilor exercitate de Comisia Europeană pentru digitalizarea și uniformizarea datelor de muncă, în scopul portabilității drepturilor de pensie între statele membre.
Reprezentanți ai CNPP au declarat pentru presă că „scopul principal este acela de a reflecta fidel contribuția fiecărui cetățean și de a elimina orice inechitate generată de suprapuneri, contracte part-time sau activități atipice.”
