Proiectul de modificare a Legii Insolvenței urmează să fie adoptat în ședință de Guvern și transmis Parlamentului pentru procedura de asumare.
” Scopul declarat al modificărilor vizează creșterea gradului de colectare a creanțelor fiscale, combaterea utilizării abuzive a procedurii de insolvență și reglementarea transferului controlat de ansambluri funcționale către persoane aflate în legătură cu debitorul”, conform unui comunicat de presă emis de către UNPIR, din care redăm:
Uniunea Națională a Practicienilor în Insolvență din România (UNPIR), structură de utilitate publică ce reprezintă și reglementează profesia de practician în insolvență la nivel național a transmis Guvernului observații tehnice și a participat la consultări instituționale alături de viceprim-ministrul Barna Tánczos, reprezentanți ai Ministerului Justiției, Ministerului Finanțelor Publice, ANAF și experți implicați în redactarea proiectului, parte din propunerile UNPIR fiind preluate de guvernanți.
” Eficiența noilor reglementări va putea fi evaluată doar în practică, în funcție de factori economici precum accesul la finanțare, disponibilitatea capitalului și deschiderea sistemului bancar de a susține transferuri în cadrul grupurilor de societăți, fiind recomandat ca evaluarea noilor reglementări să nu fie afectată de durata ridicată de soluționare a unor excepții de constituționalitate sau litigii declanșate la CJUE.”
Totuși, UNPIR ” semnalează îngrijorarea corpului profesional cu privire la unele intervenții legislative în materia insolvenței care ridică serioase discuții de constituționalitate, de conformitate cu normele privind libera concurență, acestea fiind contrare cu Recomandările (OECD-Competitive Restrictions in Legal Professions, document DAF/COMP(2007)39, pag. 42 s.u), dispozițiile art 135 alin.1 din Constituție, art. 101 alin. 1 lit. a din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE), art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea concurenței nr. 21/1996, republicată. (…) Aspectele de nelegalitate în actul normativ propus spre asumare pot fi de natură a înfrânge dorința executivului de a întări chestiunea celerității în materia insolvenței și, dimpotrivă, în urma unor sesizări a participanților la procedura, efectul urmărit să fie exact opusul.
Cu titlu exemplificativ, măsura plafonării onorariilor, contestată argumentat pe tot parcursul discuțiilor, a fost menținută, chiar dacă termenul de aplicare a fost extins de la 12 la 18 luni, plafonare ce se presupune că va opera de drept și fără corespondent cu activitatea prestată, transpunându-se într-o imixtiune a statului în mecanismul liber de formare a prețurilor în piață.
Dezacordul UNPIR se bazează pe faptul că durata procedurilor de insolvență depinde de factori externi activității efective a practicienilor în insolvență, de factori obiectivi precum termenele procedurale, încărcarea instanțelor și soluționarea contestațiilor formulate de participanți la procedură, iar pe de altă parte nu reflectă adecvat activitatea desfășurată de practicienii în insolvență.” comunică UNPIR.
Redăm ultima formă a proiectului de modificare a Legii Insolvenței precum și comunicatul de presă integral al UNPIR:
Partajează acest conținut:
