Uniunea Națională a Barourilor din România solicită includerea expresă a avocaților ca beneficiari ai accesului la informații clasificate, alături de magistrați și magistrați asistenți. Reprezentanții UNBR consideră că, în actuala reglementare a Legii 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, avocații sunt puși de multe ori în imposibilitatea de a-și exercita profesia, pentru că ”nu sunt asigurate egalitatea de arme dintre părți și dreptul la apărare”. Cererea Uniunii a fost făcută în cadrul unui punct de vedere referitor la proiectul de lege pentru completarea Legii 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate.

În opinia Uniunii Naționale a Barourilor, avocații sunt excluși de la procedura prevăzută pentru partenerii lor în desfășurarea actului de justiție (judecătorii și procurorii) prin neincluderea lor în categoriile care au acces la informații clasificate, potrivit aliniatelor (4) și (5) ale articolului 7 din Legea 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate.

Actuala redactare a alin. (4) și (5) ale art. 7 din Legea 182/2002:

(4) Accesul la informații clasificate ce constituie secret de stat, respectiv secret de serviciu, potrivit art. 15 lit. d) şi e), este garantat, sub condiţia validării alegerii sau numirii şi a depunerii jurământului, pentru următoarele categorii de persoane:

Preşedintele României;

prim-ministru;

miniştri;

deputaţi;

senatori;

judecători;

procurori;

magistraţi-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care, în concordanţă cu atribuţiile specifice, sunt îndreptăţiţi să aibă acces la informaţiile clasificate fără îndeplinirea procedurilor prevăzute la alin. (1)-(3), respectiv la art. 28, în baza unor proceduri interne ale instituţiilor din care aceştia fac parte, avizate de Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, după ce au luat cunoştinţă de responsabilităţile ce le revin privind protecţia informaţiilor clasificate şi au semnat angajamentul scris de păstrare a secretului prevăzut la art. 36 alin. (3).

(5) Pentru judecători, procurori şi magistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procedura internă prevăzută la alin. (4) se stabileşte prin regulament elaborat de Consiliul Superior al Magistraturii şi avizat de Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat.

În această situație, pentru a putea asista și reprezenta o parte, avocatul este nevoit să apeleze la procedura prevăzută de art. 28 din Lege pentru informațiile – secrete de stat, arată UNBR.

Cât privește informațiile – secrete de serviciu, Uniunea arată că există un ”vid legislativ” cu privire la autorizarea avocaților pentru accesul la acest tip de documentele clasificate din dosarele aflate pe rolul instanțelor și în care aceștia au împuternicire avocațială.

”În practică, UNBR, a emis aceste autorizații, în baza unei proceduri de lucru agreată cu ORNISS, dar există situații în care anumite instanțe nu au mai considerat valide autorizațiile emise de UNBR, indicând avocaților să solicite aceste autorizații fie la ORNISS, fie la instituția care a clasificat documentele respective”, a transmis Uniunea Barourilor.

Însă ORNISS nu are în atribuțiile sale emiterea autorizațiilor de acces ”secret de serviciu”, iar practica a demonstrat că instituțiile care au depus la dosar documente clasificate de acestea nu autorizează avocatul pentru a putea avea acces la informațiile clasificate. Asta pentru că, de regulă, aceste instituții au calitatea de parte în dosar, au explicat reprezentanții UNBR.

Drept urmare, Uniunea a cerut completarea articolului 7 din Legea privind protecția informațiilor clasificate cu un alineat destinat avocaților. Aceștia ar urma să primească acces la informații clasificate printr-o procedură care să fie reglementată de regulament elaborat de UNBR şi avizat de Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat.

DOCUMENT – Punctul de vedere al UNBR referitor la Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr.182/2002 privind protecția informațiilor clasificate (Pl-x nr. 659/2020):