Avocații cer socoteală și sancțiuni pentru ceea ce numesc recrudescențe a fenomenului scurgerii de informații din dosare aflate în faze nepublicabile. Cele mai recente situații de scurgeri de informații sunt stenogramele din cazul jurnalistului Dan Diaconescu, chiar înainte cu o zi să apară în fața instanței, ori a fraților Tate. Dar sunt, evident, și situații cu protagoniști mai puțin celebri, toți aceștia condamnați public înainte de decizia judecătorilor.Iată scrisoarea adresată de Uniunea Națională a Barourilor din România transmisa joi 20 aprilie 2023 catre CSM si Inspectia Judiciara:
„Uniunea Nationala a Barourilor din Romania solicita Consiliului Superior al Magistraturii si Inspectiei Judiciare sa ia masurile legale pentru a stopa scurgerile de informatii din dosare, cu afectarea drepturilor fundamentale ale cetatenilor si compromiterea intereselor justitiei
In urma constatarii unei recrudescente a fenomenului scurgerilor de informatii din dosare aflate in faze nepublice, de natura sa afecteze drepturi fundamentale ale cetatenilor: dreptul la aparare, dreptul la un proces echitabil, prezumtia de nevinovatie, egalitatea de arme, dreptul la imagine, dreptul la viata privata, dar si imaginea si increderea in justitie,
Uniunea Nationala a Barourilor din Romania solicita Consiliului Superior al Magistraturii si Inspectiei Judiciare sa ia masurile legale pentru a stopa scurgerile de informatii din dosare aflate in faza nepublica a cercetarii si urmaririi penale, fapte care afecteaza drepturile fundamentale mentionate.
UNBR constata ca, tot mai frecvent, in spatiul public apar fragmente din declaratiile partilor, stenograme, procese verbale de redare a convorbirilor telefonice, fotografii si inregistrari ambientale, probe administrate in cauze aflate in faza de urmarire penala si descrieri amanuntite ale imprejurarilor in care au avut loc faptele.
Scurgerea unor astfel de informatii din dosare este sanctionata de art. 277 Cod penal, denumit „Compromiterea intereselor justitiei”[1]. Titlul articolului este relevant: pe langa drepturile fundamentale ale cetatenilor, justitia in sine este compromisa in astfel de situatii.
Va invederam ca statul roman a fost condamnat in mod repetat la Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CtEDO) pentru incalcarea articolului 8 din Conventie, prin nerespectarea obligatiei de a asigura o stocare sigura a informatiilor din dosarele penale si prin faptul ca, dupa scurgerea informatiilor nu a existat nicio reactie oficiala sau nicio condamnare.
In cauza Casuneanu contra Romaniei, CtEDO a considerat ca atunci cand sunt divulgate informatii in presa „este de o importanta cruciala sa se stabileasca, in primul rand, daca statul si-a organizat propriile servicii si si-a pregatit functionarii pentru a evita eludarea procedurilor oficiale”. Curtea a observat „lipsa unei reactii oficiale publice in acest caz. Nu s-a intreprins nicio actiune pentru identificarea institutiei sau persoanei responsabile; nu s-a facut nicio declaratie oficiala pentru disocierea autoritatilor de acest comportament; nu a avut loc nicio condamnare publica a unei asemenea actiuni”[2].
CtEDO a adoptat o abordare similara in cauza Apostu v. Romania, constatand ca „statul parat nu si-a indeplinit obligatia de a pastra in siguranta informatiile de care dispunea pentru a garanta dreptul reclamantului la respectarea vietii sale private si ca totodata nu si-a indeplinit obligatia de a asigura o cale de atac dupa ce a avut loc incalcarea drepturilor acestuia”[3].
UNBR a fost sesizata, in ultimele zile, de mai multi avocati cu privire la incalcarea frecventa a dreptului la aparare si a principiului egalitatii de arme, prin nerespectarea legislatiei si a deontologiei profesionale de catre unele organe de cercetare/urmarire penala, prin scurgeri de informatii din dosare penale.
Astfel de fapte au luat amploarea unui fenomen, ce tinde sa se extinda si sa instige opinia publica la presiuni asupra justitiei si sa afecteze dreptul cetatenilor la aparare si dreptul la un proces echitabil.
De aceea, solicitam Consiliului Superior al Magistraturii si Inspectiei judiciare sa aiba o reactie oficiala ferma fata de acest fenomen al scurgerilor de informatii si sa intreprinda masurile legale pentru identificarea faptelor si a persoanelor responsabile pentru scurgerile de informatii in spatiul public, cu compromiterea intereselor justitiei si a drepturilor fundamentale ale cetatenilor.
_______
[1] Art. 277 alin. (2) C.p., intitulat “Compromiterea intereselor justitiei”: „Dezvaluirea, fara drept, de mijloace de proba sau de inscrisuri oficiale dintr-o cauza penala, inainte de a se dispune o solutie de netrimitere in judecata ori de solutionare definitiva a cauzei, de catre un functionar public care a luat cunostinta de acestea in virtutea functiei, se pedepseste cu inchisoare de la o luna la un an sau cu amenda.”
[2] CtEDO: CAUZA CASUNEANU IMPOTRIVA ROMANIEI, (Cererea nr.22018/10) HOTARARE Strasbourg 16 aprilie 2013), par. 95.
[3] CtEDO CAUZA APOSTU IMPOTRIVA ROMANIEI (Cererea nr. 22765/12) HOTARARE STRASBOURG 3 februarie 2015, par. 135”.
Partajează acest conținut:
