Dr. Silviu Vlad- medic primar ortopedie, Dr. Alin Blaga- medic primar neurochirurgie, Dr. Dănuț Dejeu-medic primar chirurgie oncologică și generală, Dr. Hadrian Borcea- medic șef UPU-SMURD, Dr. Bogdan Feciche- medic primar urologie, Dr. Carmen Pantiș- medic primar anestezie și terapie intensivă, Dr. Ciprian Brisc- medic primar gastroenterologie, Dr. Dan Mihoc- medic primar radiologie-imagistică medicală. Sunt doar 8 dintre Superman-ii sistemului medical bihorean, acei oameni în care iti pui toată speranță și increderea ca totul va fi bine în cele mai critice momente din viață.Ei sunt cei care fac diferența dintre a fi sau a nu fi. Sâmbătă seara s-au dezbrăcat de halatele albe și au ales sa aibă o discuție sinceră cu orădenii veniți la întâlnirea din cadrul ediției speciale a evenimentului „La o cafea cu medicul…”. Întâlnirea cu cei 8 medici, pe care rar ii poți întâlni împreună, a fost mediata de echipa din spatele asociației dr Silviu Vlad, Asociația Help and Care și a fost moderată de Luminița Popa, vicepreședintele Fundației Comunitare Oradea. Pretextul întâlnirii a fost o discuție despre increderea în cadrele medicale, și încercarea de a afla dacă aceasta se câștigă sau se acorda. Increderea E ACEL CAPITAL CARE, NU DOAR IN CAZUL MEDICILOR, SE CASTIGA GREU, DAR SE PIERDE INTR-O SECUNDA, e una dintre concluzii. Secretarul de Stat și Șef al Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, doctorul Raed Arafat, a fost invitat-surpriza la eveniment.

Doctorul Silviu Vlad a impartasit cu publicul ceea ce a numit „cazurile de sâmbătă seara”, doua dintre ele rezolvate cu succes în Oradea, iar cel de-al treilea în spitalul universitar din străinătate în care a lucrat și care a fost un moment de cotitura din viață sa. Primele doua le-a prezentat pentru a demonstra nivelul înalt la care operează ortopezii orădeni, iar cel de-al treilea pentru mesajul lui, pentru a-i face pe cei prezenți părtași în viziunea care ii indica medicului nivelul la care vor ajunge specialiștii orădeni. „Lucram cu pacientul, pentru pacient, pacientul face parte din echipa, altfel nu reușim. Reușită pacientului este combustibilul motivatiei noastre. Și reușita e dacă pacientul are încredere în noi.Succesul nu e despre a face mai mult, ci despre a face ce contează mai mult”, spune ortopedul. Axix mundi -ul sau a fost un caz operat alături de mentorul sau din străinătate, ” am fost în acest caz implicat 100%, 14 ore cât a durat intervenția doar am schimbat halatele la 5-6 ore ca ieșea transpirată din ele. După 14 ore medicul care era mana întâi, eu fiind mana a doua, găsește putere sa întindă mana peste pacient și sa -mi spună :Congratulation. Diamonds grow under pressure- Diamantele cresc sub presiune .. Aceasta afirmație mi-a pirogravat ADN-ul , mă ajuta noaptea sa mă ridic și sa spun bine ca nu sunt eu la Urgență și sunt eu cel pe care îl suna sa coboare la Urgență, m-a ajutat în toate momentele dificile din viață mea, indiferent ca erau materiale, familiale”, a spus dr. Silviu Vlad.

Compartimentul de Radiologie și Neuroradiologie Intervențională e condus în Oradea de dr. Dan Mihoc, medic specialist radiologie și imagistică medicală, supraspecializat în neuroradiologia și radiologia intervențională. Dr. Mihoc și-a desfășurat o parte din activitate în cadrul Spitalului Universitar din Strasbourg (Franța), apoi a făcut supraspecializare la Sorbona , iar în 2023 a venit în Oradea. Specialitatea radiologie intervențională e una revoluționară în medicina, „abordam afecțiuni prin vasele de sânge „, a explicat doctorul. Gama de patologii e vasta: AVC ischemic, anevrism, cancer, hemoragii, tumori benigne.” Tehnologia pe care o avem, una din are cele mai moderne din țară, oferă soluții acolo unde chirurgical nu se poate interveni sau e contraindicat… Increderea în cadrele medicale e un dar frumos care ni se acorda repede, ni se acorda din nevoie, fiindcă pacientul merge la medic și e nevoit sa ii acorde încredere, dar apoi tine de noi ca profesioniști sa gestionam acest dar și asta o facem prin rezultate pozitive, prin comportament, prin empatie, dar e un proces anevoios, nu e un drum lin, e un drum plin de denivelări, de provocări. Una dintre provocări, trăită pe propria piele e varsta. Când pacientul e pus în fata unui medic tânăr are rezerve crezând ca abia ce a ieșit de pe bancile școlii. Aceasta eu tot timpul am considerat-o o oportunitate de a-mi dovedi profesionalismul și expertiza..Alt aspect în construirea încrederii e colaborarea între noi, medicii, acel punct în care ne lăsăm ego-ul de-o parte și colaboram pentru binele pacientului. Nu întâmplător suntem în acest grup azi în fata dumneavoastră fiindcă zi de zi suntem axati pe colaborare, pe consolidarea echipelor, pe formarea de noi specialiști. Atât timp cât o echipa medicala funcționează foarte bine pacientul vede asta și cred ca atrage și o mai mare încredere în sistemul medical „, a pledat dr. Dan Mihoc.

Alin Blaga, șeful secției de Neurochirurgie, a vorbit despre factorii de stres. despre Neurochirurgie ca fiind „cea mai nobila dintre chirurgii, creme de la creme, un domeniu în care în sala de operație ești one man show, dar când ieși din sala de operație e nevoie de o echipa ca sa îngrijești pacientul” . Doctorul Alin Blaga a vorbit despre factorii de stres din sistemul medical, despre sistemul medical însuși, despre presiunea aparținătorilor, a media, a rețelelor și a pacienților, dar și despre multe alte lucruri pe care medicul trebuie sa le facă în România. „Am lucrat doi ani în Germania și acolo singurul factor de stres era sa te autodepășesti, sa rezolvi cazuri din ce în ce mai grele, în România nu e nicidecum așa. În Germania, senzația a fost ca sistemul lucrează cu medicul pentru pacient, în România, de multe ori, contra medicului și contra pacientului. De exemplu pentru o simpla licitație, fire de sutura de exemplu, ajunge sa citim și sa completam zeci și sute de pagini. În Germania cu asta nu avea treaba nici un medic, exista un compartiment care se ocupa stric de treaba asta, astfel ca dacă noi ceream șuruburi pentru fixarea coloanei eram întrebați ce model doriți și în 2-3 zile le aveam. Exemplu absurd: la Oradea avem posibilitatea sa oferim pacienților spinal cord stimulator, un dispozitiv care se pune la indicațiile potrivite, la Oradea, Timișoara și la București, dar care e și foarte scump, 20000 euro . Fiindcă e foarte scump justificările sunt foarte riguroase. În 2017 am pus primul implant la Oradea și de trei ori a trebuit sa dau în scris de ce media la Oradea era mai mare decât media pe țară si de 3 ori răspunsul a fost același: cum credeți ca pot sa fac medie, când am avut un singur pacient?”, a spus Alin Blaga. Neurochirurgul a vorbit apoi despre empatie în relația cu pacientul, un termen abuzat, care e confundat adesea cu mila, care e dezonoranta. Alin Blaga a dat exemplu unui tinere de 28 de ani cu un copil de doi ani operata de un cancer extrem de invaziv unde speranță de viață e de doi ani și unde a oferit tot suportul empatic și profesional, dar a și invocat situații în care sunt aduși vârstnici de 80-90 de ani în spital, în preajma sărbătorilor și abandonati acolo de aparținătorii lor, situație în care, medicul spune ca nu poate fi empatic. El a vorbit și despre egoismul aparținătorilor care cer „sa facem tot ce se poate fiindcă vor ca ei sa fie liniștiti, nu pacientului să-i facem bine. Explicam și zilele trecute ca un pacient de 75-80 de ani poate fi lăsat sa se stingă în liniște fiindcă după un astfel de eveniment șansele lui sa trăiască sunt aproape de zero și dacă trăiește va rămâne în stare vegetativa”, a explicat neurochirurgul.

Șeful secției de chirurgie oncologica, Danut Dejeu, s-a arătat bucuros sa demonstreze ca medicii nu sunt ara cum sunt percepuți: reci, impersonali, lipsiți de mila, de empatie. „Acest sistem trebuie construit ca atunci când trebuie sa mergem în spital sa nu avem în minte pe cine sun, cine e de garda, cine mă poate ajuta. Trebuie sa știm ca sistemul a rezolvat problema, fiecare e la locul lui, profesioniștii sunt acolo, asta înseamnă o liniște și asta ne dorim și noi. Și noi vrem sa avem încredere în sistem, în colegi și vrem sa trăim viață asta profesionala concentrându-ne doar la aspectul profesional” , a mărturisit chirurgul. Doctorul a vorbit despre acea perioada în care a existat un exod al creierelor, dar de care azi am putea beneficia în sensul ca acei oameni care au cunoscut sisteme de sănătate sănătoase sa poate fi readuși acasă, ceea ce ar însemna câștig exponențial de experiență, ar schimba fata sistemului. ” Asta înseamnă ca trebuie sa schimbam o legislație, sa avem o alta perspectiva a managementului sanitar, și aici vorbesc de acea infrastructura care înseamnă finanțare corecta, înseamnă dotare, sa avem cu ce munci, înseamnă management de calitate, înseamnă legislație, fiindcă noi în acest moment nu suntem protejați ca și cadre medicale, suntem în bătaia tuturor, toată lumea poate sa spună orice despre tine, tu nu ai voie sa spui nimic, iar asta va duce în timp la o medicina foarte defensiva în sensul ca de ce sa mă bag, de exemplu, intr-o operație foarte mare care poate avea complicații când pot sa declar cazul inoperabil, merg acasă liniștit la ora doua…E nevoie apoi sa transmitem rezultatele noastre urmașilor, e nevoie de acea școală, fiindcă cu un ghiocel nu se face primavara. Dorința mea ca șef de secție e ca o dată la 3-4 ani sa pot duce un rezident care sa joace în Champions League-ul chirurgiei. Dorința mea e ca după ce îmi închei aceasta activitate sa mă uit în spate și sa vad ca s-a construit ceva..În ceea ce priveste al treilea pilon al sistemului, beneficiarii, implicarea lor trebuie sa fie proactiva, constructiva și protectivă. Oriunde în lume sistemul de stat nu poate susține o medicina performanta fiindcă costurile sunt extraordinar de mari, iar bugetul unui spital e constituit mare parte din donații. Societatea trebuie sa vina și sa pună umărul la aceasta dezvoltare, trebuie sa avem aceasta deprindere sa investim în sistemul de sănătate”, a fost apelul dr. Danut Dejeu.

„După 20 de ani de chirurgie dacă mă întreabă cineva de un coleg mai tânăr dacă este talentat, răspunsul e :nu mă interesează. Mă interesează dacă are gena responsabilității și cei 7 ani de-acasă. De aici încolo se va putea construi, dar fără ele este foarte, foarte dificil. În crearea unei construcții de încredere e foarte importanta relația dintre colegii medici, medici -asistenți, și asta vine pe langa background-ul educațional de-acasă. Este foarte importanta poziția pe care o are sistemul medical în conștiință socială..Auzim în campaniile electorale ca trebuie pus pacientul în centrul sistemului de sănătate. Greșit. Trebuie pus interesul pacientului și asta nu o pot stabili decât acei oameni care au căderea necesară și onestitatea. Creșterea activității în urooncologie, comparativ cu perioada prepandemica este de 190 %. Aceasta se traduce în cancere de prostate, de vezica, renale”, a explicat șeful secției de Urologie, dr Bogdan Ovidiu Feciche. Din cele aproape 4000 de operații care se fac anuale pe secția condusă de dr, Feciche, din ce în ce mai multe sunt operațiile de cancer. „Încercăm și și reușim sa ducem aceste intervenții spre epoca din care facem parte, spre operații minim invazive, endoscopice, laparoscopice, și sa speram ca în curând laparoscopice asistate robotic. Frustrarea vine din cauza unei presiuni a cantități de cazuri, urgente, operații la care e supus un medic. Iar Increderea în medic vine din calitatea actului medical”, spune dr. Feciche.

Doctorul Carmen Pantis, doctorița născută în Castelul de la Balc, acolo unde moașă a dus-o pe mama sa sa nască fiindcă în sat nu era curent, a povestit ca după absolvirea facultății a ajuns la Zece Hotare, acolo unde a îngrijit de la bebeluș la vârstnic, ba, o data a fost chemata sa facă injecție și unui cal. A fost printre primii medici angajați la UPU „și am început specializarea în ATI la 35 de ani, când multi mă întrebau ce mai cauți tu la 35 de ani în ATI…Și totuși am dorit sa fac aceasta specialitate pe care o ador, în care mă regăsesc, specialitate care tratează granița dintre viață și moarte. ..Trauma prin care am trecut în 2005. Vreau sa va fac sa înțelegeți de ce mă ocup de donatorii în moarte cerebrala. De ce m-am apropiat atât de familiile care au un pacient în faza terminala ? Pentru ca eu am fost cea cu care nu s-a comunicat corect în Timișoara, în 2005, când tatal meu, sub ochii mei, a decedat după o operație pe cord. Și aceasta trauma violenta , eram rezidenta de ATI, m-a dus la aceste cursuri de paleatie…Muribunzilor li se refuza șansă de a vorbi despre nevoile lor, medical sunt protejați, dar social sunt izolați. Trebuie sa recunosc ca și noi și colegii chirurgi avem foarte putin timp pentru a comunica cu familiile care au un membru în faza terminala, sau pentru comunicarea directa cu pacientul dacă nu este intubat. Marea trecere se întâmplă de multe ori în singurătate și în teama. ..Cel mai important lucru pe care trebuie să-l transmitem e ca nu se mai poate face absolut nimic pentru ruda aflata în moarte cerebrala, dar exista oportunitatea acestui transplant de organe și țesuturi. ..Dacă nu exista increderea bihorenilor în sistemul medical, în mine și în echipa mea, nu am fi reușit performanta de a a avea un număr de donări egal cu cele mai performante tari, cu Spania și cu Croația”, a spus dr. Carmen Pantis.

Cu eleganta și fair-play, gastroenterologul Ciprian Brusc a tinut sa se întrebe retoric după discursul lui Carmen Pantis: „Ce încredere poate fi mai mare? Nu sa iti dai sănătatea pe mana cuiva, sa iti dai sufletul?”. Speak-ul doctorului Brisc s-a axat pe prezentarea unui tablou al gradului de încredere în medic și în ceea ce reprezintă medicul, în sistemele de sănătate. „Increderea în sistemul de sănătate presupune de la finanțare pana la organizare, impecabile. Dacă o rotita nu funcționează bine, ca la bicicleta, sistemul nu functioneaza”, a explicat dr. Ciprian Brisc. Reputatul medic a invocat un studiu făcut pe 43000 de persoane, la mijlocul anului trecut, in Europa. Satisfacția romanilor în raport cu sistemul de sănătate e de 39% , comparativ cu media europeana de peste 56%. Ciprian Brisc spune ca e de acord cu toate motivele de insatisfacție invocate mai putin în ceea ce privește accesul la consultații medicale. „Acesta nu e adevărat. Romanul nu știe cum e în străinătate. Cunoștință de-a mea din America cu suferință clara de stomac a ajuns sa fie programat la endoscopie peste 6 luni. S-a constatat ca era un neoplasm. Când credeți ca ar fi trebuit sa urmeze operația? Peste 4 luni. A decedat între timp..53% sunt mulțumiți de medic. Va mulțumim pentru asta. 68% sunt mulțumiți de medicul de familie…Și mai frumos. Ce e important? Ca nu mai exista condiționarea actului medical. Și nu o spun numai e, ci și instituțiile internaționale. Fenomenul s-a micșorat după ce salariile medicilor au fost ajustate în mod oarecum corespunzător. ..Aceasta e percepția. Dar cu sănătatea cum stam?… Nu foarte bine. Este un raport prezentat la jumătatea lunii decembrie. E un raport european. din păcate noi avem decese de 3 ori mai multe decât media, din cauze tratabile. Din păcate, prevenția nu se face, adică sa cauți pacientul atunci când e sănătos nu să-l aduci când e bolnav. Cu cheltuielile la sănătate pe cap de locuitor suntem la jumatate fata de media europeana .Suntem pe penultimul loc la decese din cauze prevenibile. Și aici cancerul de colon e la loc de cinste. Și nu trebuie sa faci decât o colonoscopie ca să-l poți preveni..Despre screening nu are rost sa discutam în România. Increderea în medic e absolut punctuală. dacă vrei sa te operezi la cineva, alegi la cine vrei sa te operezi. Depinde de istoriculpersonal și de influenta celor din jur. Dar peste toate apare așa numita faima a unui nume. Dacă spuneai dr. Kos, dr. Cutuș, acum 40 de ani, increderea era instantă. Fiindcă acești oameni și-au câștigat increderea printr-o munca teribila, prin știință. Ce isi dorește omul de la medic ? Comunicare. Să-i vorbești pe limba lui, să-l asculți 20 de minute, empatia, atenția și respectul, onestitate, confidențialitate, sa ofere opțiuni .. Ca sa poată oferi încredere, medicul trebuie sa aibă încredere în el, în ceea ce poate sa facă. Cea mai frumoasa definiție am găsit-o la un anonim:încrederea este puntea care leagă îndoială de siguranță de sine. E important ce lași în urma..Sa pregătești vârfuri iti asigura vizibilitate, sa pregătești baza, iti asigura stabilitate și încredere în profesie”, a spus șeful gastroenterologie orădene, dr. Ciprian Brisc.

O abordare interesanta a conceptului de încredere a avut-o șeful UPU, dr Hadrian Borcea, Aceasta a explicat ca un pacient degeaba are încredere în medic dacă nu are încredere în el însuși fiindcă nu va putea lua o decizie. Va merge sa întrebe, de exemplu, și la alt gastroenterolog…Dr. Borcea a mărturisit ca un moment de cotitura a fost când a ajuns medic la Budureasa și la Varciorog ” și aveam o groaza teribila când intrau pacienții fiindcă nu aveam încredere în capacitatea mea profesionala. Mai ales ca la Varciorog am cunoscut câtegoria de pacienți care veneau ca le trebuie o rețeta de antibiotice. Azi aș, mâine așa, pana i-am invitat sa isi scrie singuri rețetele..Rezident, faceam gărzi la ambulantă, la Cluj și a venit vremea sa demonstrez ca altcineva trebuie sa aibă încredere în mine. Era un pacient inconștient, în coma hipoglicemia. Am spus asistenților: o doza de glucoza intravenos. Le-au tras în seringa și mi le-au pus în mana. Atunci mi-a picat fisa ca ei voiau sa vadă ce știu eu sa fac. am făcut și din momentul ala am fost cea mai buna echipa pentru ca am dovedit ca știu sa fac ceea ce știu sa facă și ei.A fost transferul de încredere între mine și ei”, a spus șeful UPU Bihor.
Concluzia serii aparține fostului primar de Marghita, profesorul Marcel Sas Emil Adascalitii care a venit la întâlnirea cu medicii alături de 25 de localnici. Iar unele dintre doamne i-a spus:”Acum știu pe cine sa caut când am nevoie”.






