Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a fost sesizată în vederea soluționării unei probleme de drept referitoare la cererea de constatare a prescripţiei dreptului de a obţine executarea silită a unui titlu executoriu. Concret, curtea supremă este chemată să stabilească dacă o astfel de cerere este una în pretenții de drept comun sau o cerere în materie de executare silită.
Sesizarea prealabilă a fost formulată de Curtea de Apel Craiova într-un dosar care are ca obiect acțiune în constatare și a fost înregistrată la ÎCCJ pe 21 iulie.
Conținutul sesizării prealabile:
În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 94 pct. 1 lit. k, art. 125, art. 651 alin. 3 şi 4 Cod procedură civilă, se consideră că cererea având ca obiect constatarea prescripţiei dreptului de a obţine executarea silită a unui titlu executoriu reprezintă o cerere în pretenţii de drept comun, în sensul art. 94 pct. 1 lit. k, supusă criteriului valoric sau o cerere în materie de executare silită, supusă regulilor speciale de procedură în această materie.
Articole invocate în sesizarea prealabilă:
Art. 94 pct. 1 lit. k Cod procedură civilă – În primă instanţă, următoarele cereri al căror obiect este evaluabil sau, după caz, neevaluabil în bani: k) orice alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv, indiferent de calitatea părţilor, profesionişti sau neprofesionişti;
Art. 125 Cod procedură civilă – În cererile pentru constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept, competenţa instanţei se determină după regulile prevăzute pentru cererile având ca obiect realizarea dreptului.
Art. 651 alin. 3 şi 4 Cod procedură civilă – (3) Dacă bunul mobil care face obiectul urmăririi silite ori al executării silite directe a fost mutat în timpul procedurii de executare, competent teritorial este executorul judecătoresc care a început procedura de executare.
(4) Nerespectarea dispoziţiilor prezentului articol atrage nulitatea necondiţionată a actelor de procedură efectuate.
Prezentarea cauzei și a opiniei instanței
Prin cererea de chemare în judecată reclamanții au solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate prescris dreptul părâtei de a solicita recuperarea sumei dc 30.432,64 de lei (reprezentând rest de plată din suma totală de 125.421,49 de lei) sumă ce reprezintă recuperare credit restant conform contract de credit (…), act adițional (…) și act adițional (…) precum și îmbogățirea justificaltă a acestora, ca urmare a neexercitării de către ârâtă a unui drept contra celui îmbogățit.
De asemenea, reclamanții au solicitat să se constate stingerea obligației de garantare a fidejusorilor pentru plata sumei de 30.432,64 de lei, sumă ce reprezintă recuperare credit restant, precum și îmbogățirea justificată a acestora, ca urmare a neexercitării de către pârâtă a unui drept contra celui îmbogățit, conform contractelor de fidejusiune.
În aceste condiții, instanța de fond și de apel au reținut obiectul cererii de chemare în judecată, au reținut că nu este vorba despre o cerere în cadrul executării silite și au pronunțat hotărârea sub forma sentinței, nu a încheierii, cu toate consecințele ce decurg din această interpretare.
În ceea ce privește Curtea de Apel Craiova, până la acest moment nu există o opinie unitară în cadrul Secției I Civile. Opinia majoritară este în sensul că acțiunea în constatarea prescripției dreptului de a obține executarea silită este una in pretenții de drept comun.
Prezentul complet împărtășește însă opinia minoritară, apreciind că prescripția dreptului de a obține executarea silită este distinctă de prescripția dreptului material la acțiune, deoarece în cazul celei dintâi partea pierde doar posibilitatea legală de a obține concursul forței coercitive a statului în realizarea creanței sale. Așadar pierde doar un drept procedural, creanța sa împotriva debitorului continuând să existe și putând fi executată benevol, pe când în cel de-al doilea caz, creditorul pierde însuși dreptul subiectiv civil, creanța stingându-se prin prescripția dreptului material la acțiune.
DOCUMENT – Textul complet al încheierii de sesizare prin mecanismul întrebării prealabile:
