Ministerul Finanțelor a publicat în dezbatere publică proiectul de hotărâre privind normele de aplicare a Legii nr. 203/2018, act normativ ce vizează eficientizarea achitării amenzilor contravenționale. Documentul stabilește un mecanism modern și unitar de plată, menit să reducă birocrația, să simplifice procedurile pentru cetățeni și să asigure un flux mai clar al banilor către bugetele locale și de stat.
Proiectul aflat acum la transparență decizională prevede că, într-o primă fază, regulile vor fi aplicate în sistem pilot doar în cazul amenzilor rutiere, aplicate șoferilor de către agenții constatatori din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. După această etapă, sistemul va fi extins și pentru alte categorii de sancțiuni contravenționale.
Esența normelor o reprezintă introducerea unui cont unic pentru plata amenzilor contravenționale, gestionat de Trezoreria Operativă Centrală din cadrul Ministerului Finanțelor. Scopul este eliminarea fragmentării actuale, când banii ajung greu sau cu erori la instituțiile beneficiare, și crearea unui traseu simplu și verificabil pentru fiecare plată efectuată.
Concret, șoferii sancționați vor avea la dispoziție mai multe variante pentru achitarea amenzilor în acest cont unic:
- prin decontare bancară, inclusiv internet banking, home-banking, mobile banking sau alte mijloace de plată la distanță oferite de bănci;
- prin mandat poștal, direct în contul unic;
- prin contul tranzitoriu al Ministerului Finanțelor deschis la instituțiile de credit partenere;
- în numerar la orice unitate a Trezoreriei Statului sau la casieriile organelor fiscale locale;
- prin card bancar, utilizând echipamente POS instalate la trezorerii sau la sediile organelor fiscale locale;
- online, prin intermediul Sistemului Național Electronic de Plăți – www.ghiseul.ro.
O noutate importantă este că plata nu va trebui efectuată neapărat de contravenient: oricine altcineva poate achita amenda în locul acestuia, fără alte formalități suplimentare.
Pentru ca acest mecanism să funcționeze corect, legea a introdus obligativitatea utilizării unei serii de evidență unică pe fiecare proces-verbal de contravenție. Normele detaliază structura acestei serii, formată din 23 de caractere împărțite în cinci grupe numerice:
- Codul instituției emitente (4 cifre) – identifică ordonatorul principal de credite de care aparține agentul constatator;
- Anul tipăririi procesului-verbal (2 cifre) – ultimele două cifre ale anului calendaristic;
- Codificări suplimentare (7 cifre) – rezervate pentru eventuale utilizări; dacă nu sunt folosite, vor fi completate cu șapte zerouri;
- Numărul de ordine al procesului-verbal (8 cifre);
- Cifrele de control (2 cifre) – generate printr-un algoritm furnizat de Ministerul Finanțelor.
Acest sistem garantează o identificare rapidă și exactă a fiecărei amenzi, eliminând riscul ca plățile să fie atribuite greșit sau să se piardă în birocrație.
Noile norme impun ca procesele-verbale de contravenție să fie adaptate acestui sistem. Documentele întocmite de agenți vor trebui să conțină nu doar datele despre contravenție și contravenient, ci și:
- seria unică de evidență a procesului-verbal;
- contul unic și codul IBAN aferent;
- suma totală a amenzii;
- suma reprezentând jumătate din minimul legal al amenzii, dacă plata se face în termenul redus prevăzut de lege.
Pentru a facilita achitarea, procesele-verbale vor putea include coduri de bare, coduri QR sau alte elemente similare, care să permită plata rapidă și fără erori.
De asemenea, la nivelul fiecărei instituții emitente vor fi create sisteme informatice interconectate cu Ministerul Finanțelor, astfel încât titlurile de creanță electronice să fie transmise, înregistrate și urmărite în timp real.
Normele reglementează și traseul banilor după ce aceștia sunt încasați. Astfel:
sumele achitate de persoanele fizice cu domiciliul în România se virează în termen de două zile lucrătoare către unitățile administrativ-teritoriale corespunzătoare, în funcție de domiciliul contravenientului;
sumele provenite de la persoane fără domiciliu în România sau cu domiciliu necunoscut se virează către bugetul de stat;
organele fiscale locale (OFL) au obligația de a înregistra în evidențele fiscale titlurile de creanță electronice, de a opera stingerea sumelor plătite și de a iniția procedurile de executare silită în cazul în care amenzile nu sunt achitate la termen.
Sistemul prevede mecanisme și pentru situațiile speciale:
dacă documentele de plată sunt completate eronat (de exemplu, cod numeric personal greșit sau lipsa numărului de evidență al plății), Trezoreria Centrală restituie sumele achitate;
în cazul în care există neconcordanțe între procesul-verbal înmânat contravenientului și titlul de creanță electronic, instituția emitentă este obligată să emită un titlu de creanță îndreptat;
dacă împotriva procesului-verbal se formulează plângere contravențională, sistemul marchează amenda ca fiind „suspendată”, pentru a evita declanșarea executării silite.
Pentru ca aceste norme să intre în vigoare, proiectul de hotărâre trebuie aprobat de Guvern și publicat în Monitorul Oficial. Documentul este fundamentat pe articolul 108 din Constituție și pe articolele 11, 21 și 23 din Legea nr. 203/2018.
În sistemul pilot, Ministerului Afacerilor Interne i-a fost atribuit codul numeric „1000” pentru procesele-verbale de contravenție emise de agenții săi. Dacă acest model va funcționa, implementarea la scară națională ar putea schimba radical modul în care se achită amenzile în România.
Partajează acest conținut:
