Reguli privind legitimarea persoanelor de către organele de Poliție

Articol realizat de avocat Sebastian Safta – Societatea de Avocați MUREȘAN-SILAGHI Satu Mare

Odată cu restricțiile impuse de către autorități în contextul pandemiei de coronavirus, în localități au fost mobilizați tot mai mulți lucrători ai poliției și jandarmeriei pentru a se asigura respectarea măsurilor adoptate. Aceasta fiind situația în care ne aflăm din luna martie a anului 2020, apreciem benefic ca cetățenii să cunoască regulile și condițiile în care pot fi legitimați de către autorități, pentru a fi conștienți și a putea identifica eventuale abuzuri care ar fi exercitate împotriva lor.

La data de 28 octombrie 2019, în Monitorul Oficial al României a fost publicată Legea nr. 192 din 2019 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul ordinii și siguranței publice, lege care își produce efectele începând cu data de 26 ianuarie 2020.

Potrivit acestui act normativ, cazurile în care polițistul este îndreptățit să legitimeze o persoană sunt limitativ prevăzute de art. 32.2 alin. 1, după cum urmează:

„a) aceasta încalcă dispozițiile legale, ori există motive verosimile pentru a bănui că pregătește sau a comis o faptă ilegală;

b) există motive verosimile pentru a bănui că aceasta a fost prezentă la locul săvârșirii unei fapte ilegale ori are cunoștință despre faptă, autor sau despre bunurile având legătură cu fapta;

c) aceasta solicită sprijinul sau intervenția organelor de poliție ori când din cauza vârstei, stării de sănătate, dizabilității, consumului de alcool sau altor substanțe psihoactive ori a altor asemenea circumstanțe necesită sprijinul organelor abilitate;

d) descrierea acesteia corespunde unei persoane căutate potrivit legii, deține asupra sa bunuri sau se deplasează cu un vehicul, ambarcațiune ori aeronavă care corespunde descrierii unor bunuri sau mijloace de transport căutate potrivit legii;

e) aceasta desfășoară o activitate supusă, potrivit legii, unor autorizări, avize sau înregistrări ori este implicată într-o procedură legală în fața unei autorități sau instituții publice;

f) aceasta încearcă să pătrundă sau se află într-un spațiu în care accesul este controlat;

g) cu ocazia unor controale sau razii, efectuate în condițiile art. 31 alin. (1) lit. g);

h) există obligația legală de a se stabili identitatea acesteia.”

Sintagma generică de „faptă ilegală” cuprinde în sfera sa atât infracțiunile, cât și faptele contravenționale. În ce privește săvârșirea unei infracțiuni, Codul de procedură penală prevede posibilitatea organelor de ordine publică să procedeze și la efectuarea unei percheziții corporale și a percheziționării vehiculului, în cazul în care există o suspiciune rezonabilă că vor fi descoperite urme ale unei infracțiuni, corpuri delicte sau alte obiecte ale căror deținere este interzisă de lege.

Un element important de subliniat este faptul că polițistul este obligat să aducă la cunoștință persoanei motivul pentru care este legitimată, motiv care trebuie să se numere printre cele menționate anterior.

Enumerarea expresă a cazurilor în care organul de ordine publică este îndreptățit să legitimeze persoane, precum și necesitatea existenței unor „motive verosimile” pentru a bănui că se pregătește o faptă ilegală, s-a săvârșit o faptă ilegală etc. sunt menite a preveni și a stopa legitimarea arbitrară și discreționară a persoanelor fără vreun motiv întemeiat.

Un element de noutate îl reprezintă posibilitatea identificării persoanei prin prezentarea unui „act prevăzut cu fotografie sau a declarațiilor acesteia, precum și a verificărilor polițistului, realizate pe loc, în bazele electronice de date la care are acces potrivit legii”. Prin urmare, chiar dacă persoana nu are asupra sa actul de identitate aceasta ar putea fi identificată în mod legal, de exemplu, prin prezentarea permisului de conducere sau a oricărui act cu fotografie. De asemenea, pe baza declarațiilor pe care persoana este obligată să le dea la interpelarea polițistului, acesta din urmă va putea realiza pe loc verificări în baza de date la care acesta are acces.

Când persoana nu a putut fi legitimată prin metodele obișnuite, enumerate mai sus, organul de ordine publică va putea proceda la: identificarea unei alte persoane care poate oferi informații cu privire la identitatea celei dintâi, fotografierea, luarea și procesarea amprentelor, semnalmentelor și semnelor particulare ale persoanei.

De asemenea, polițistul va putea să facă publică, prin orice mijloace, o fotografie, înregistrare, schiță sau descriere a persoanei, dacă există o convingere rezonabilă că această măsură va ajuta la stabilirea identității persoanei. Aceste măsuri putând fi luate de către polițist chiar și în lipsa consimțământului persoanei în cauză.

Refuzul persoanei de a se legitima reprezintă o faptă contravențională și se sancționează cu amendă între 500 – 1500 de lei. Persoana amendată va avea totuși la dispoziție un termen de 15 zile în care va putea plăti jumătate din minimul amenzii, respectiv 250 de lei.