Situație concretă la Judecătoria Satu Mare: pentru soluționarea cererii de suspendare provizorie a executării silite, întemeiată pe dispozițiile art.719, alin.7, CPC, clientul a achitat, atât cauțiunea, cât și taxa judiciară de timbru, prin virament bancar, iar apoi apărătorul ales a comunicat la dosarul cauzei dovezile de plată, conformate de către avocat cu semnătura sa electronică.
Surpriza (neplăcută) a fost în sensul că judecătorul sesizat cu soluționarea acestei cereri a solicitat depunerea recipisei de consemnare și a taxei judiciare de timbru, în original, la dosarul cauzei, desigur acest demers presupunând întâlnirea fizică a avocatului cu clientul, iar apoi prezentarea, tot fizică, fie a clientului, fie a avocatului, la CEC Bank pentru obținerea recipisei în orginal, iar apoi la oficiul postal pentru trimiterea originalelor la dosarul cauzei, respectiv la registrul de valori al instanței. Să nu uităm că registratura instanței este închisă, din nevoia de protecție față de răspândirea Covid-19!
Apreciez că o astfel de solicitare intră în conflict direct cu însăși noțiunea de stare de urgență, astfel cum este aceasta reglementată prin dispozițiile art.3 din OUG nr.1/1999 –
” Starea de urgenţă reprezintă ansamblul de măsuri excepţionale de natură politică, economică şi de ordine publică aplicabile pe întreg teritoriul ţării sau în unele unităţi administrativ-teritoriale care se instituie în următoarele situaţii:
a) existenţa unor pericole grave actuale sau iminente privind securitatea naţională ori funcţionarea democraţiei constituţionale;
b) iminenţa producerii ori producerea unor calamităţi care fac necesară prevenirea, limitarea sau înlăturarea, după caz, a urmărilor unor dezastre.”
De asemenea, aceste solicitări din partea instanței de judecată vin în conflict și cu dispozițiile art.42, alin.3 din Decretul nr.195/16.03.2020 al Președintelui României, care fac trimitere la luarea măsurilor necesare de către instanță pentru comunicarea actelor de procedură prin telefax, poștă electronică sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului actului și confirmarea primirii acestuia.
Mai mult decât atât, prin toate ordonanțele militare emise până în prezent, s-a limitat circulația persoanelor în afara locuinței/gospodăriei, astfel încât trimiterea justițiabililor pe la ghișee de bănci și oficii poștale este, nu doar injustă, ci și imorală, în actualul context social-economic.
Astfel fiind, apreciez că nu este lipsită de interes emiterea unei sesizări către CSM și luarea unei decizii cu caracter general pentru instanțele de judecată naționale, prin care să se reglementeze situația juridică a acestor plăți și a comunicărilor aferente, chiar și sub rezerva unor verificări ulterioare.
avocat Felicia Mureșan-Silaghi – Baroul Satu Mare
