Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a fost sesizată pentru a lămuri o problemă de drept referitoare la purtarea măștii de protecție în cazul comiterii unui furt. Mai precis, Curtea Supremă este întrebată dacă, în cazul unui furt comis de o persoană ce poartă o mască, într-un spaţiu unde această măsură este obligatorie, va fi reținută forma mai gravă a infracțiunii, cea de furt calificat.
Conținutul sesizării prealabile:
În situaţia în care infracţiunea de furt este comisă de o persoană ce poartă o mască, într-un spaţiu unde purtarea măştii este obligatorie, se reţine varianta calificată a infracţiunii de furt prevăzută de dispoziţiile art. 228 alin. (1) – art 229 alin. (1) lit. c Cod penal?
Textele de lege invocate în cadrul sesizării:
Art. 228 alin. (1) din Codul Penal – Luarea unui bun mobil din posesia sau detenţia altuia, fără consimţământul acestuia, în scopul de a şi-l însuşi pe nedrept, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
Art. 228 alin. (1) din Codul Penal – Furtul săvârşit în următoarele împrejurări:
a) într-un mijloc de transport în comun;
b) în timpul nopţii;
c) de o persoană mascată, deghizată sau travestită;
d) prin efracţie, escaladare sau prin folosirea fără drept a unei chei adevărate ori a unei chei mincinoase;
e) prin scoaterea din funcţiune a sistemului de alarmă ori de supraveghere,
se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.
Sesizarea prealabilă a fost formulată de Curtea de Apel București, într-un dosar de furt calificat, și a fost înregistrată la ÎCCJ pe 10 noiembrie.
Inculpatul din acest proces a fost acuzat că, în luna mai a acestui an, ”în timp ce purta pe față o mască ce îi acoperea nasul și gura, profitând de neatenția persoanei vătămate, i-a furat acesteia din buzunar telefonul mobil, în timp ce se afla într-un magazin din București”. Acuzat de furt calificat, bărbatul a fost condamnat de instanța de fond la un an de închisoare.
Judecătoria a reținut, printre altele, că, potrivit art. 229 alin. (1) din Codul Penal, furtul comis de o persoană mascată, deghizată sau travestită constituie furt calificat.
”Instanța de fond a mai reținut că, deși în perioada comiterii presupusei infracțiuni era instituită obligativitatea purtării măștii în spații închise, nu se poate nega că inculpatul a profitat de dispoziția legală tocmai pentru a comite presupusa infracțiune și pentru a nu fi recunoscut. (…) Instanța apreciază că pentru reținerea agravantei prevăzute de art. 229 alin. (1) nu este necesar să se probeze că autorul și-a dorit sau a urmărit să se protejeze prin faptul că se maschează, având în vedere și împrejurarea că această circumstanță agravantă este o circumstanță reală, iar dacă s-ar aprecia că este necesar să se probeze că autorul s-a mascat cu intenția explicită de a comite furtul, s-ar adăuga un scop special, pe care legiuitorul nu l-a prevăzut”, se arată în încheierea de sesizare a Curții Supreme.
”De asemenea, instanța de fond a considerat că persoana care poartă mască, chiar și în cazul în care este obligată de lege să o facă, prevede și acceptă că furtul va fi înlesnit și ascunderea infracțiunii va fi mai facilă profitând de contextul social, particular.”
DOCUMENT – Textul complet al încheierii de sesizare prin mecanismul întrebării prealabile:
Partajează acest conținut:
