Sistemul judiciar din România se confruntă cu o criză evidentă, aceea a lipsei de resurse umane, după cum a recunoscut şi în spaţiul public chiar preşedintele Klaus Iohannis, în discursul avut la începutul anului la şedinţa de constituire a noului Consiliu Superior al Magistraturii (CSM). Pentru a contrabalansa efectele provocate de valul de pensionări din Magistratură, care poate avea implicații directe asupra celerității și a calității actului de justiție, CSM a organizat două concursuri de admitere, nu unul, cum era până acum. Însă modul în care au fost organizate acestea şi felul în care au fost notate lucrările a dus la un rezultant halucinant: promovabilitate foarte scăzută şi note de 2,3 şi 4. Fapt care a provocat reacţii virulente din partea candidaţilor picaţi, care se consideră că au fost subevaluaţi. Până în prezent, peste 70 de avocaţi şi practicieni în Drept din ţară, care reclamă că au primit note mult mai mici decât nivelul lor de cunoştinţe, au înaintat redacţiei BihorJust un memoriu pe care intenţionează să-l înregistraze şi la CSM.
Reproducem, în cele ce urmează, conţinutul documentului pe care candidaţii declaraţi respinşi l-au înaintat redacţiei, sub protecţia anonimatului, însă.
„Concluzii în urma susţinerii celor două concursuri de admitere în magistratură, care au debutat în iulie, respectiv în octombrie, primul dintre ele încheindu-se de curând, cel de-al doilea fiind în plină desfăşurare.
În ceea ce priveşte organizarea celui de-al doilea concurs, în timp ce primul era în desfăşurare, suprapunându-se probele, s-a dovedit a fi în cele din urmă o decizie cel puţin neinspirată. O parte dintre candidaţi nu au putut face faţă fizic şi psihic celor două concursuri, luând decizia de a se retrage chiar şi după ce promovase prima probă la cel de-al doilea concurs, alegând să mizeze totul pe primul concurs, unde era necesară pregătirea pentru interviu. Alţii au încercat să se pregătească în paralel, pentru ambele concursuri, fiind respinşi atât la interviu (primul concurs), cât şi la prima etapă – rezolvarea testelor grilă (cel de-al doilea concurs).
În mod evident, era greu ca o asemenea strategie să funcţioneze, dat fiind faptul că fiecare probă este extrem de importantă şi necesită o pregătire temeinică. Hazardul nu ar trebui să existe la asemenea concursuri şi nici nu ar trebui transmis mesajul că ar putea apărea.
Este de menţionat faptul că în spaţiul public s-a propagat ideea că există o criză fără precedent de magistraţi în sistemul judiciar, motiv pentru care s-a organizat cel de-al 2-lea concurs, tocmai ca să rezolve această problemă reclamată de marea majoritate a magistraţilor aflaţi în activitate.
Candidaţii au primit cu entuziasm această decizie, concurenţa fiind la un nivel ridicat, cu aproximativ 20% mai mare decât cea de la primul concurs.
Prima probă a deutat într-o notă care era în concordanţă cu ceea ce se credea că se urmăreşte, fiind caracterizată de profesionalism, decenţă în crearea grilelor şi menţinerea concurenţei la un nivel ridicat pentru următoarele probe. Ce s-a întâmplat la cea de-a doua probă nu era de anticipat nici de către cei mai pesimişti dintre noi.
La Drept Civil, subiectele au fost atât de întortocheate, încât comisia care le-a editat a venit cu precizări suplimentare în timpul examenului, fiind identificate atât erori materiale cât şi probleme de interpretare a cerinţelor.
De altfel, la subiectul 1, cerinţe de Drept Civil, pct.-ul 3 şi pct.-ul 4 solicitau în linii mari acelaşi lucru. Este inacceptabil ca, pentru subiectul care valorează 1, 50 puncte (pct.-ul 4), cu ponderea cea mai mare dintre toate celelalte subiecte, să fie necesare la jumătatea concursului precizări suplimentare.
La Penal, deşi discutam despre o probă de speţe, au fost redactate două subiecte de teorie pură, cu o pondere foarte mare, mai exact de 3,50 puncte, complet diferit faţă de subiectele redactate la examenele precedente, unde ponderea unor astfel de subiecte era cu mult mai mică. În esenţă, această probă urmăreşte capacitatea candidatului de a da o rezolvare corectă unor speţe cu care s-ar putea întâlni în cariera de magistrat şi nu se raportează la capacitatea de memorare a unor texte de lege.
Contestaţiile la barem au adus din nou surprize, la Civil fiind modificată interpretarea dată iniţial rezolvării unui item care valora destul de mult, respectiv 0,50 puncte. Comisia nu şi-a asumat eroarea şi nu a acordat acest punctaj şi celor care iniţial oferiseră chiar răspunsul care se regăsea în publicarea primului barem, precizând că aceştia vor fi depunctaţi, punctajul fiind acordat celor care au răspuns corect conform noului barem.
Mai mult decât atât, la cerinţa „Explicaţi motivat cum se vor soluţiona excepţiile procesuale unite cu fondul”, punctajul acordat de comisie era de 1,10 puncte, întrebarea vizând 3 răspunsuri, care însumează potrivit baremului de corectare, în mod eronat, doar 1 punct (0,25 puncte+0,25 puncte+0,50 puncte). Putem aprecia că cele 0,10 puncte au fost omise dintr-o gravă neglijenţă, comisia de corectare fiind pusă în postura de a nu le mai lua în calcul.
La Penal, deşi se solicită completarea baremului şi cu alte asemănări şi deosebiri între instituţii, la subiectele de teorie, de altfel corecte, comisia a apreciat că nu se impune acest lucru, fiind suficiente cele identificate de către aceasta.
Cu toate acestea, candidaţii rămân optimişti şi au aşteptat rezultatele la proba redacţională. Acestea au fost publicate la data prevăzută în calendarul de desfăşurare a concursului, rezultatele fiind şocante pentru cei mai mulţi dintre noi, doar 20% reuşind să promoveze această probă.
Notele obţinute la Civil sunt halucinante, acestea fiind cu 2-3 puncte mai mici decât cele pe care candidaţii le aşteptau, conform propriilor aprecieri. Pare că lucrările ori nu au fost corectate, notele fiind atribuite aleatoriu candidaţilor, ori au fost corectate parţial, fără luarea în considerare a tuturor filelor, ori că au fost corectate de către o comisie care nu are cunoştinţe în materie.
Dat fiind faptul că, în condiţiile arătate, la proba interviului ar ajunge maxim 50 de candidaţi, probabilitatea ca toţi aceştia să promoveze această probă fiind infimă (raportat la rezultatele obţinute în anii anteriori la proba interviului de către candidaţi), întrebarea legitimă este dacă s-a atins scopul organizării unui nou concurs.
Este de menţionat că notele obţinute de către candidaţi sunt umilitoare pentru aceştia, în condiţiile în care la concurs au participat practicieni (poliţişti, avocaţi, grefieri, consilieri juridici etc.) cu o experienţă vastă în spate, extrem de apreciaţi în mediile profesionale, punctajele (notele n.r.) de 2, 3 sau 4 fiind de neconceput şi imposibil de acceptat.
Cum magistratul trebuie să fie dominat de echilibru, observăm că exact acest criteriu a lipsit cu desăvârşire în cadrul acestei probe, comparaţia dintre probele redacţionale de la cele două concursuri fiind elocventă în acest sens, 80% dintre candidaţi promovând proba redacţională la primul concurs şi doar 20% la cel de-al doilea concurs. Este important că mulţi dintre candidaţi au susţinut proba redacţională la ambele concursuri, reuşind să obţină note de trecere doar la primul dintre acestea.
În încheiere, considerăm că de această dată nu candidaţii au avut o problemă, pregătirea lor nefiind deficitară, dar notele publicate nu reliefează nici pe departe valoarea tezelor realizate de către aceştia”.
