Tribunalul Bihor a decis încetarea procesului penal în cazul a șapte inculpați, dintre care o societate comercială, judecați într-un dosar de evaziune fiscală cu un prejudiciu de 3,2 milioane de lei. Instanța a aplicat deciziile Curții Constituționale și a constatat intervenția prescripției răspunderii penale. În acest dosar, doi cetățeni maghiari – Jozsef Banovics, patron al unei firme de construcții din România, și Tibor Bodiș – au fost acuzați că ar fi înregistrat în contabilitatea societății Asfalt Construct facturi false care ar fi emise de firme fantomă din Bihor, pentru a-și diminua datoriile la bugetul de stat. Faptele s-au petrecut în perioada 2009 – 2011, iar sentința de marți a Tribunalului Bihor poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile.
Extras din minuta Tribunalului Bihor din 29 noiembrie 2022:
În baza art. 396 alin. 6 Cod procedură penală raportat la art. 16 lit. f Cod procedură penală, cu referire la art. 154 alin. 1 lit. b) şi c) Cod penal și art. 5 Cod penal, cu referire la art. 155 alin. 1 Cod penal, interpretat prin Deciziile Curții Constituționale nr. 297/2018 și nr. 358/2022, dispune încetarea procesului penal faţă de inculpaţii:
– BANOVICS JOZSEF, sub aspectul săvârşirii infracțiunii de evaziune fiscală
– BODIȘ TIBOR, sub aspectul săvârşirii infracțiunii de evaziune fiscală
– SELEGEAN ZORICA, sub aspectul săvârşirii infracțiunii de complicitate la infracțiunea de evaziune fiscală
– JURCĂ CSABA, sub aspectul săvârşirii infracțiunii de complicitate la infracțiunea de evaziune fiscală
– MACZKO LASZLO LEVENTE, sub aspectul săvârşirii infracțiunii de complicitate la infracțiunea de evaziune fiscală
– JAKAB HAJNALKA, sub aspectul săvârşirii infracțiunii de complicitate la infracțiunea de evaziune fiscală
– S.C. KAREGIA SRL, sub aspectul săvârşirii infracțiunii de complicitate la infracțiunea de evaziune fiscală.
Admite acţiunea civilă introdusă de Statul român prin A.N.A.F. şi dispune obligarea inculpaţilor:
– în solidar, a inculpaţilor Banovics Jozsef, Bodiş Tibor şi Selegean Zorica la plata prejudiciului în cuantum de 1.338.361,46 lei (aferent facturilor emise de societatea Wardein Paste SRL către Asfalt Construct SRL în perioada 2009-2010), precum şi a obligaţiilor fiscale accesorii, potrivit dispoziţiilor Codului de procedură fiscală, de la data scadenţei şi până la achitarea întregului debit;
– în solidar, a inculpaţilor Banovics Jozsef, Bodiş Tibor, Selegean Zorica şi Karegia SRL la plata prejudiciului în cuantum de 1.510.726,64 lei (aferent facturilor emise de societatea Karegia SRL către Asfalt Construct SRL în perioada 2010-2011), din care suma de 218.876 lei, în solidar şi cu inculpata Jakab Hajnalka (aferentă facturilor emise de societatea Karegia SRL către Asfalt Construct SRL în perioada martie-iulie 2010), precum şi a obligaţiilor fiscale accesorii, potrivit dispoziţiilor Codului de procedură fiscală, de la data scadenţei şi până la achitarea întregului debit
– în solidar, a inculpaţilor Banovics Jozsef, Bodiş Tibor, Jurcă Csaba şi Maczko Laszlo Levente la plata prejudiciului în cuantum de 368.221 lei (aferent facturilor emise de societatea Kiradam SRL către Asfalt Construct SRL în anul 2011), precum şi a obligaţiilor fiscale accesorii, potrivit dispoziţiilor Codului de procedură fiscală, de la data scadenţei şi până la achitarea întregului debit.
Obligă inculpaţii Banovics Jozsef, Bodiş Tibor, Selegean Zorica, Jakab Hajnalka, Maczko Laszlo Levente şi Karegia SRL la plata sumei de câte 2000 lei fiecare (din care suma de 625 lei reprezintă pentru fiecare cheltuieli din cursul urmăririi penale), iar pe inculpatul Jurcă Csaba la plata sumei de 1000 lei (din care suma de 625 lei reprezintă pentru fiecare cheltuieli din cursul urmăririi penale), cu titlu de cheltuieli judiciare avansate în procesul penal.
Cu drept de apel la Curtea de Apel Oradea în termen de 10 zile de la comunicarea hotărârii.
Potrivit rechizitoriului Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, din 2014, Jozsef Banovics şi Tibor Bodiș ar fi înregistrat, între 2009 și 2011, în evidențele contabile ale societăţii Asfalt Construct S.R.L. cheltuieli reprezentând achiziții fictive de mărfuri și servicii de la trei firme din Oradea și Miersig. ”Prejudiciul aferent facturilor fiscale înregistrate de la SC (…) SRL și SC (…) SRL a fost de 2.849.089 lei iar în cazul celor înregistrate de la SC (…) SRL, de 368.221 lei. Prejudiciul total produs bugetului de stat prin faptele inculpaţilor este de 3.217.309,10 lei, reprezentând TVA și impozit pe profit”, arătau procurorii.
Plata facturilor se efectua prin virament bancar, iar administratoarele a două firme care ar fi emis documentele fictive ar fi retras banii de la casierie și de la ATM și îi predau lui Tibor Bodiș în schimbul unui ”comision” de 1% din valoarea tranzacției.
Pe parcursul procesului, una dintre inculpate și-a recunoscut faptele și, în 2018, în baza procedurii simplificate, a fost condamnată pentru complicitate la evaziune fiscală.
Argumentele instanței referitoare la încetarea procesului penal ca urmare a intervenției prescripției
Faţă de considerentele obligatorii ale deciziei nr. 358/2022 a Curţii Constituţionale, decizia nr. 297/2018 este o decizie simplă non-textuală care alterează activitatea substanțială a normei unice pe care textul o conține, în sensul că, până la data modificării prevederilor art. 155 alin. (1) Cod penal prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2022, respectivul text normativ nu a reglementat un caz de întrerupere a prescripției răspunderii penale, deoarece unica soluție legislativă pe care textul a reglementat-o de la intrarea sa în vigoare la data de 1 februarie 2014 intră sub puterea general obligatorie a declarației de neconstituționalitate exprimate ca atare prin actul de jurisdicție constituțională.
Astfel, până la data de 30 mai 2022, data intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2022 [prin care a articolul 155 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 24 iulie 2009, cu modificările şi completările ulterioare, alineatul (1) au fost modificate şi au următorul cuprins: “(1) Cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză care, potrivit legii, trebuie comunicat suspectului sau inculpatului.”], în materie penală nu au mai fost reglementate cazurile de întrerupere a cursului termenelor de prescripție a răspunderii penale, situație juridică care va produce efecte în condițiile legii penale mai favorabile în cauzele pendinte.
Pe de altă parte, cazurile de întrerupere a cursului prescripției răspunderii penale în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2022 se vor aplica numai cu privire la faptele comise începând cu data de 30 mai 2022, acestea neputând fi aplicate retroactiv în cauzele pendinte, neavând natura unei legi penale mai favorabile.
În continuare reţinem că, în aplicarea mitior lex, deciziile nr. 297/2018 şi nr. 358/2022 ale Curţii Constituţionale se aplică tuturor cauzelor penale care erau pendinte la data de 25 iunie 2018 – data publicării în Monitorul Oficial al României a deciziei nr. 297/2018 şi, niciun act efectuat în prezenta cauză după această dată, nu mai poate produce efecte întreruptive de prescripție a răspunderii penale în baza unei prevederi legale care, încă de la intrarea sa în vigoare, a configurat o unică soluţie normativă neconstituțională, sancționată ca atare prin aceste două decizii ale instanței de contencios constituțional, aplicabile raporturilor juridice de conflict pendinte. Această interpretare este de altfel şi cea care se desprinde din conţinutul dispozitivului Deciziei nr. 67/25.10.2022 a I.C.C.J. pronunțată de către completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, nepublicata la data prezentei hotărâri, prin care s-a statuat că, normele referitoare la întreruperea cursului prescripţiei sunt norme de drept penal material (substanţial) supuse din perspectiva aplicării lor în timp principiului activităţii legii penale prevăzut de art. 3 din Codul penal, cu excepţia dispoziţiilor mai favorabile, potrivit principiului mitior lex prevăzut de art. 15 alin. 2 din Constituţie şi art. 5 din Codul penal.
Hotărârea în acest caz, în format anonimizat, poate fi consultată pe portalul Rejust.
