Corpul de Control al primului-ministru face verificări în cadrul Ministerului Eoconomiei, după ce Federația Patronilor Bihor (FPB) i-a trimis premierului Florin Cîțu și ministrului Claudiu Năsui o adresă prin care solicita acces echitabil la fondurile de susținere ale IMM-urilor care sunt pe profit, au anunțat reprezentanții FPB. Federația consideră că măsura acordării de granturi pentru investiții IMM-urilor nu și-a atins scopul și a semnalat șase aspecte care au dus la acest rezultat.
”În urma publicării rezultatelor aplicației la măsura 3 din ‘Granturi pentru investiții acordate IMM-urilor’, Federația Patronilor Bihor consideră că această măsură nu și-a atins scopul. Scopul acestei măsuri este tocmai acela de a sprijini IMM-urile care au trecut prin probleme pe perioada pandemiei și, de asemenea, să le ajute să se adapteze la ‘noua situație’”, se arată într-un comunicat al Federației Patronilor Bihor.
Drept urmare, pe 8 februarie, președintele Federației Patronilor Bihor, doctorul Vlad Cristian Deac, le-a trimis o adresă premierului și ministrul Economiei, prin care solicita acces echitabil la fondurile de susținere ale IMM-urilor care sunt pe profit.
Astfel, au fost semnalate șase aspecte a căror soluționare ar fi venit în sprijinul firmelor vizate de măsura de acordare a granturilor pentru investiții.
1. În ghidul de lansare al apelului de finanțare ar fi trebuit să existe domenii de activitate afectate, clar limitate, în procente, în privința contribuției proprii. O societate de dezvoltare imobiliară nu va putea concura niciodată cu o mică unitate de servicii care oferă și aceasta 1-2-3 locuri de muncă. Trebuie respectat principiul contributivității și nu putem amesteca ”mare cu mic”, ”mere cu pere”. Ar fi fost necesară crearea unui sistem de punctaj care să respecte principiul egalității de șanse, în cadrul grupei căreia i se adresează.
2. Eliminarea posibilității de fraudare (viteza de depunere să nu fie un criteriu, iar sistemul să nu permită accesarea de către softuri de aplicare, rezolvarea imediată a contestațiilor și nu după afișarea rezultatelor, utilizarea unor indicatori financiari conform literaturii de specialitate – vezi RIR – ușor de utilizat pentru orice tip de antreprenori – chiar și pentru cei fără studii economice). Când se constată o fraudare/vicierea masivă, ca și în cazul acestei măsuri, anularea și reluarea aplicației ar fi de dorit.
3. Una dintre intenții ar fi trebuit să fie păstrarea locurilor de muncă existente și/sau crearea unor noi locuri de muncă; prin limitarea contribuției proprii (co-finanțării) doar pe investiții, fără dreptul de a pune capitalul de lucru ca posibilitate de participare în co-finanțare, au fost excluse multe IMM-uri fără a avea criterii obiective.
4. Cabinetele stomatologice, spre exemplu, au fost închise prin ordonanță militară, iar legislația s-a modificat în sensul necesității investiției suplimentare în materiale de protecție, dezinfectanți de nivel înalt etc. Pierderile la un cabinet mic se ridică la peste 34.000 lei. Cu toate acestea, la măsura 3 au fost defavorizate, iar la măsurile 1 și 2 neeligibile.
5. Categoric au fost defavorizate IMM-urile de tip start-up aflate într-o creștere naturală și pe profit, deoarece multe dintre acestea nu se încadrau decât la sume solicitate mici și contribuție proprie mică, dar care ar fi făcut ca acestea să rămână în continuare competitive pe piață.
6. Scăderea cifrei de afaceri, corelată cu domeniul de activitate și interdependența activității IMM-ului cu alte domenii grav afectate, trebuia să fie un criteriu de eligibilitate și punctare. De asemenea, vechimea IMM-ului și numărul exercițiilor financiare încheiate cu profit, alt criteriu pentru bonitate.
În urma verificărilor efectuate de Corpul de Control al primului-ministru, va fi întocmit un raport care, alături de deciziile luate, va fi afișat pe site-ul Ministerului Economiei.
Partajează acest conținut:
