• Contact
vineri, martie 5, 2021
  • Login
No Result
View All Result
Bihor Just
8 °c
Oradea
  • Stiri
  • Procese
  • Anchete
  • Sistemul judiciar
  • Avocatura
  • Contact
  • Stiri
  • Procese
  • Anchete
  • Sistemul judiciar
  • Avocatura
  • Contact
No Result
View All Result
Bihor Just
No Result
View All Result
Home Sistemul judiciar

Poate fi admisă o acțiune pentru constatarea nelegalității grevei introdusă după încetarea mișcării de protest?

de Adrian Laboș
22/08/2020
in Sistemul judiciar, Prim Plan, Recomandate
0 0
0
Forumul Judecătorilor din România cere soluții pentru modificări legislative necesare desfășurării concursurilor din magistratură
53
Afisari
0
SHARES
Share on FacebookShare on Twitter

Titlul problemei de drept: Admisibilitatea acțiunii pentru constatarea nelegalității grevei, în situația în care acțiunea a fost introdusă după încetarea grevei

  • Materie: civil
  • Subcategoria: litigii de muncă
  • Acte normative incidente: art. 198-200 din Legea dialogului social nr. 62/2011; art. 266-275 C. muncii

Problema de drept se referă la admisibilitatea acțiunii pentru constatarea nelegalității grevei, în situația în care acțiunea a fost introdusă după încetarea grevei, în condițiile în care art. 198-200 din Legea dialogului social nr. 62/2011 reglementează dreptul angajatorului de a formula o cerere prin care solicită instanţei „încetarea grevei” și, respectiv, posibilitatea instanței fie de a respinge cererea angajatorului, fie de a admite cererea angajatorului şi a dispune încetarea grevei ca fiind ilegală.

Opinia formatorilor INM:

O acțiune pentru constatarea nelegalității grevei, în situația în care acțiunea a fost introdusă după încetarea grevei, este admisibilă.

Art. 198-200 din Legea nr. 62/2011 reglementează numai o procedură specială, aplicabilă, cu caracter excepțional, într-o anumită situație prevăzută de lege, respectiv atunci când obiectul acțiunii îl reprezintă „încetarea grevei”. Reglementarea acestei proceduri nu exclude însă formularea unei acțiuni pentru constatarea nelegalității grevei în alte situații decât cea în care se solicită „încetarea grevei”.

Potrivit art. 198 din Legea nr. 62/2011, „dacă angajatorul apreciază că greva a fost declarată sau se derulează cu nerespectarea legii, acesta se va putea adresa tribunalului în a cărui circumscripţie se află unitatea în care s-a declarat greva cu o cerere prin care se solicită instanţei încetarea grevei”. Este evident că o astfel de acțiune cu obiect specific nu poate fi formulată decât pe durata unei greve care este apreciată ca fiind declarată sau care se derulează cu nerespectarea legii, din moment ce obiectul cererii îl constituie încetarea grevei. După încetarea grevei formularea unei cereri cu un astfel de obiect (i.e. încetarea grevei) devine lipsită de interes.

Soluționarea de către instanță a unei cereri de chemare în judecată cu un astfel de obiect potrivit unei proceduri speciale, caracterizată de termene mai scurte și de celeritate în general, este justificată tocmai de urgența cererii, deoarece desfășurarea pe o perioadă mai lungă a unei greve nelegale poate avea, în mod nejustificat, repercursiuni serioase asupra activității și situației economice a angajatorului și poate determina prejudicii foarte mari acestuia, care astfel pot fi evitate.

Pe de altă parte, faptul că soluțiile pe care le poate pronunța instanța sunt limitate de art. 200 din Legea nr. 62/2011 la respingerea cererii angajatorului și, respectiv, admiterea cererii angajatorului şi dispunerea încetarea grevei ca fiind ilegală, este o consecință a însuși obiectului cererii (încetarea grevei) care se judecă într-o astfel de procedură de urgență.

Este adevărat că dispozițiile art. 198-200 din Legea nr. 62/2011 reglementează procedura soluționării unui tip de acțiune cu obiect specific – încetarea grevei –, însă, reglementarea unei astfel de proceduri nu exclude formularea unei acțiuni potrivit reglementărilor generale referitoare la litigiile de muncă, cu aplicarea regulilor procedurale generale în materia unor astfel de litigii, dacă cererea nu are drept obiect încetarea grevei, ci un alt obiect în legătură respectarea/nerespectarea prevederilor legale privind declararea și desfășurarea grevei.

Astfel, procedura prevăzută de art. 198-201 din Legea nr. 62/2011 este doar o procedură specială, derogatorie, urgentă, prin care instanţa să poată dispune încetarea unui conflict colectiv de muncă şi reluarea activităţii. Spre deosebire de aceasta, o cerere care are ca obiect constatarea nelegalității grevei nu are o astfel de consecință (încetarea conflictului colectiv de muncă), ci declanșează doar un conflict individual de muncă.

Pe de altă parte, faţă de specificul unei greve, de durata variabilă, de la câteva ore, la zile şi săptămâni, de condiţiile de exercitare ale unei greve, nu este întotdeauna posibil ca angajatorul să formuleze acţiunea în timpul cât greva se derulează. Or, dreptul de acces la instanţă este un drept universal. Faptul că legiuitorul a reglementat distinct procedura specială, nu înseamnă că a exclus orice altă acţiune. Angajatorul păstrează dreptul, potrivit art. 21 alin. 1 din Constituţie, de a se adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor şi intereselor sale legitime, respectiv pentru a se verifica dacă oprirea lucrului s-a făcut în mod legal.

Prin urmare, dacă reclamantul formulează o cerere care are ca obiect constatarea nelegalității grevei și introduce acțiunea după încetarea grevei, o astfel de cerere nu se va judeca potrivit procedurii prevăzute de art. 198-200 din Legea nr. 62/2011, pentru că nu are ca obiect încetarea grevei și a fost introdusă după ce greva a încetat, dar este admisibilă, și se va judeca în conformitate cu regulile generale în materia jurisdicţiei muncii, stabilite în art. 266-275 C. muncii, coroborate cu dispoziţiile art. 30-35 C. pr. civ.

Întemeierea acțiunii pe dispozițiile art. 156 – 207 din Legea nr. 62/2011 poate fi justificată de faptul că reclamantul invocă nerespectarea normelor de drept material prevăzute de o parte din aceste texte. Indicarea și a art. 198-200 din Legea nr. 62/2011 în condițiile în care, având în vedere situația de fapt, nu se poate formula o cerere de încetare a grevei, iar obiectul cererii formulate este diferit, este greșită. Într-o astfel de situație, potrivit art. 22 alin. (4) C. pr. civ., temeiul juridic poate fi pus în discuţie de către instanţa de judecată, care, în exercitarea rolului activ, este îndreptăţită şi chiar obligată, pentru a contribui la ocrotirea intereselor legitime ale părţilor, să dea calificarea juridică corectă actelor și faptelor deduse judecății.

Opinii exprimate de participanții la întâlnire:

  • În cadrul dezbaterilor, într-o opinie s-a apreciat că admisibilitatea acțiunii în constatarea nelegalității grevei trebuie analizată din perspectiva condițiilor generale de admisibilitate a acțiunii în constatare potrivit Codul de procedură civilă. În acest context, s-a susținut că nelegalitatea grevei poate fi constatată doar pe cale incidentală în cadrul unei acțiuni în realizare (de ex. acțiunea angajatorului privind acordarea de despăgubiri, contestația salariatului împotriva sancțiunii disciplinare aplicate de către angajator).
  • Într-o altă opinie, s-a apreciat că poate fi reținut un interes în promovarea acțiunii care să constate existența unei situații juridice – respectiv nelegalitatea grevei (de ex. pentru promovarea ulterioară a acțiuni în despăgubire), întrucât aplicarea regulii generale potrivit căreia acțiunea în constatare nu este admisibilă dacă partea are deschisă calea acțiunii în realizarea dreptului presupune identitate între dreptul a cărui constatare, respectiv realizare se solicită, premisă care nu se verifică în ipoteza discutată.
  • În cadrul discuțiilor privind calificarea nelegalității grevei – stare de fapt sau situație juridică – s-a arătat că obiectul acțiunii în acest caz nu îl reprezintă constatarea existenței unui drept, ci încetarea lucrului fără drept.

Cu majoritate, participanții au agreat opinia conform căreia acțiunea în constatarea nelegalității grevei, introdusă după încetarea grevei, este inadmisibilă, partea având deschisă calea acțiunii în realizare în cadrul căreia nelegalitatea grevei poate fi constatată pe cale incidentală (de exemplu, acțiunea angajatorului privind acordarea de despăgubiri, contestația salariatului împotriva sancțiunii disciplinare aplicate de către angajator).

Această problemă de drept a fost discutată cu ocazia întâlnirii președinților secțiilor pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale ale curților de apel – Cluj-Napoca, 18-19 aprilie 2019.

Tags: acțiune pentru constatarea nelegalității greveidrept civilîncetarea greveilitigii de muncăunificarea practicii judiciare
Adrian Laboș

Adrian Laboș

Urmatoarea postare
Decizie ISTORICĂ a justiției din România | Vânătoare interzisă la 36 de specii de păsări

Decizie ISTORICĂ a justiției din România | Vânătoare interzisă la 36 de specii de păsări

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cautare

No Result
View All Result

Legaturi utile

  • Avocatul Poporului
  • Ministerul Justitiei
  • Uniunea Nationala a Barourilor
  • Uniunea Nationala a Notarilor Publici

Categorii

  • Anchete
  • Anunțuri
  • Avocatura
  • Citatul zilei
  • Economie
  • Fara categorie
  • Gura pamfletarului
  • Haz de necaz
  • Interviu
  • Invitatul săptămânii
  • Lectii
  • Opinii
  • Povești dureroase – povești care nu trebuie uitate!
  • Prim Plan
  • Procese
  • Recomandate
  • Satu Mare
  • Sistemul judiciar
  • Stiri
  • Studentie
  • Video

Articole recente

  • Ore ONLINE pentru elevi din 33 de localități din Bihor | Scenariile ACTUALIZATE pentru fiecare școală din județ
  • Oradea RĂMÂNE în scenariul galben, cu o incidență de 2,41 la mie | Lista ACTUALIZATĂ a localităților din Bihor cu restricții HoReCa
  • Urmărit național pentru VIOL, prins de polițiștii bihoreni | Bărbatul a fost condamnat și pentru tentativă de tâlhărie
  • Aglomerație în fața Palatului de Justiție din Oradea | Sute de persoane au fost citate într-un dosar al DNA referitor la mita de la Serviciul de Expertiză Medicală Bihor
  • Două asociații ale magistraților îl acuză pe președintele României de ”încercare de manipulare a opiniei publice” în legătură cu dosarul ”10 august”

Arhive

  • martie 2021
  • februarie 2021
  • ianuarie 2021
  • decembrie 2020
  • noiembrie 2020
  • octombrie 2020
  • septembrie 2020
  • august 2020
  • iulie 2020
  • iunie 2020
  • mai 2020
  • aprilie 2020
  • martie 2020
Site-ul bihorjust.ro şi conținutul acestuia sunt protejate de Legea drepturilor de Autor din România şi de dispoziţii privitoare la copyright aplicabile în alte teritorii din afara ţării. Preluarea de pe site-ul bihorjust.ro a materialelor (text, foto şi/sau video) purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală se poate face doar cu citarea sursei, cu URL/hyperlink, în limita a 250 de semne.

Categorii

  • Stiri
  • Procese
  • Anchete
  • Sistemul judiciar
  • Avocatura
  • Contact

Legal

  • Termeni Și Condiții
  • Declinarea responsabilității
  • Politica de confidentialitate

Site

  • Contact
2020 BihorJust.ro. Toate drepturile rezervate.
No Result
View All Result
  • Stiri
  • Procese
  • Anchete
  • Sistemul judiciar
  • Avocatura
  • Contact

© 2020 BihorJust.ro

Bine-ai revenit!

Autentificare

Ai uitat parola?

Create New Account!

Fill the forms bellow to register

Toate câmpurile sunt obligatorii. Autentificare

Recuperare parola

Please enter your username or email address to reset your password.

Autentificare
Confidențialitate și cookie-uri: acest sit folosește cookie-uri. Dacă continui să folosești acest sit web, ești de acord cu utilizarea lor. Pentru a afla mai multe, inclusiv cum să controlezi cookie-urile, uită-te aici: POLITICĂ COOKIE-URI.