Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție arată, în concluziile formulate de procuror la o sesizare prealabilă, că fapta unei persoane de a modifica starea locului unui accident are în vedere și schimbarea poziției vehiculului implicat într-un accident de circulație. În documentul Parchetului General se indică, printre altele, faptul că acțiunea concretă de mutare a unui vehicul ce a fost implicat în accident se subsumează „schimbării sau transformării elementelor suprafeței de teren”, sintagmă folosită în literatura de specialitate cu referire la articolul 338 din Codul penal – părăsirea locului accidentului ori modificarea sau ștergerea urmelor acestuia.
În plus, procurorul general arată în concluziile trimise Înaltei Curți că este păstrarea în pozițiile rezultate în urma accidentului a vehiculelor implicate în evenimentul rutier este obligatorie pentru stabilirea modului în care s-a produs accidentul. ”Astfel, modificarea acestei poziții pune în pericol aflarea adevărului privind dinamica producerii accidentului, încălcând relațiile sociale privind înfăptuirea justiției”, se precizează în documentul Parchetului General.
Sesizarea prealabilă a fost formulată, prin încheierea din 1 februarie 2022, de Curtea de Apel București – Secția a II-a penală și are următoarea formulare:
”Dacă în interpretarea și aplicarea prevederilor art.338 alin.2 din Codul penal, fapta oricărei persoane de a modifica starea locului are în vedere și schimbarea poziției vehiculului implicat într-un accident de circulație, sintagmă prevăzută distinct de art.77 alin.3 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.195/2002?”
Extrase din concluziile formulate de procuror
În literatura de specialitate, s-a arătat că modificarea stării locului sau ștergerea urmelor accidentului de circulație se poate realiza prin diverse acțiuni, cum ar fi schimbarea poziției vehiculului, ștergerea urmelor de frânare, înlăturarea unor semne de circulație, mutarea cadavrului victimei în altă poziție decât cea rezultată în urma accidentului, revopsirea autovehiculului după accident pentru ștergerea urmelor, etc.
S-a argumentat, în acest sens, că modificarea stării locului cuprinde orice acțiune prin care persoana realizează o schimbare voită după producerea accidentului de circulație, care tinde să creeze confuzie sau să determine concluzii greșite în procesul de stabilire a condițiilor de existență a accidentului de circulație sau de reconstituire ideatică pe bază de probe a dinamicii lui. Fapta este tipică dacă se înlătură, se mută sau se face orice altă modificare cu privire la dispunerea în teren (s.n. inclusiv a vehiculelor) și caracteristicile pe care le aveau obiectele ca urmare a accidentului de circulație.
În plus, s-a mai susținut că modificarea stării locului accidentului de circulație constă în schimbarea sau transformarea elementelor suprafeței de teren pe care s-a produs accidentul de circulație. Deși autorul nu face referire directă la acțiunea concretă de mutare a unui vehicul ce a fost implicat în accident, apreciem că această acțiune se subsumează „schimbării sau transformării elementelor suprafeței de teren” de care face vorbire.
Infracțiunea de părăsire a locului accidentului ori modificarea sau ștergerea urmelor acestuia, prevăzută de art.338 alin.2 din Codul penal, este o infracțiune de pericol ce are ca obiect juridic principal relațiile sociale privind siguranța circulației pe drumurile publice, care presupun prezența la fața locului atât a celui implicat în accidentul rutier cât și a vehiculelor implicate, în poziția în care au rămas după producerea accidentului. Acest aspect constituie o premisă esențială pentru stabilirea dinamicii producerii accidentului de circulație. Astfel, modificarea acestei poziții, pune în pericol aflarea adevărului privind dinamica producerii accidentului, încălcând relațiile sociale privind înfăptuirea justiției.
O asemenea investigație complexă asupra condițiilor în care a avut loc un accident de circulație (inclusiv stabilirea poziției fiecărui vehicul în momentul accidentului, a regulilor de circulație încălcate, a pagubelor produse) nu este posibilă ori ar fi mult îngreunată prin modificarea stării locului sub orice aspect.
Fiind o infracțiune de pericol abstract, legiuitorul prezumă în mod absolut că adoptarea conduitei prohibite de norma de incriminare creează starea de pericol. În aceste condiții, scopul urmărit de autor este nerelevant, fiind suficient ca acesta să fi acceptat cel puțin că prin modificarea locului accidentului creează riscul de compromitere a investigației rutiere, indiferent dacă și-a propus sau nu o atare finalitate.
În al doilea rând, un alt argument important în sprijinul acestei opinii este cel criminalistic. Din punct de vedere criminalistic, efectuarea unei cercetări la fața locului corespunzătoare reprezintă baza unui sistem funcțional de justiție. Fără o strângere corespunzătoare a probelor, experții criminaliști nu-și pot efectua în mod corect și riguros activitatea. Dacă locul faptei este perturbat înainte de a se efectua o cercetare corespunzătoare, aceasta poate afecta rezultatul unei expertize medicale sau criminalistice.
Din punct de vedere criminalistic mutarea autovehiculului implicat într-un accident care a avut drept urmare decesul sau vătămarea unei persoane, este echivalent cu modificarea locului faptei, prin mutarea instrumentului utilizat la săvârșirea infracțiunii.
Vă solicităm pronunțarea unei decizii prin care chestiunea de drept supusă dezlegării să primească următoarea rezolvare :
„În interpretarea și aplicarea prevederilor art.338 alin.2 din Codul penal, fapta oricărei persoane de a modifica starea locului are în vedere, în mod previzibil, și schimbarea poziției vehiculului implicat într-un accident de circulație.”
DOCUMENT – Concluzii formulate de procuror în cauza nr. 241/1/2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală:
