Un pas semnificativ pentru consolidarea protecției victimelor violenței domestice a fost făcut recent în Parlament. Senatul României a adoptat, la finalul lunii octombrie 2025, un proiect de lege care aduce modificări esențiale în legislația privind prevenirea și combaterea violenței domestice, dar și în Codul Penal. Inițiativa, depusă în vară de mai mulți parlamentari ai Partidului Național Liberal, urmărește să înăsprească pedepsele aplicate agresorilor recidiviști și să elimine „golurile de protecție” dintre măsurile provizorii și cele confirmate de instanță, care de multe ori au lăsat victimele vulnerabile.
Proiectul de lege adoptat de Senat aduce o serie de schimbări de substanță în Legea nr. 217/2003, care stă la baza cadrului legal privind prevenirea și combaterea violenței domestice. Textul propune, între altele, prelungirea automată a ordinelor de protecție provizorii, sancțiuni mai dure pentru agresorii recidiviști, posibilitatea extinsă de solicitare a unui nou ordin de protecție, flexibilizarea evaluării riscului de recidivă și restrângerea posibilității victimelor de a opri procesul penal sau civil atunci când există indicii de presiune din partea agresorului.
Ordinele de protecție provizorii – valabile până la decizia instanței
Una dintre cele mai importante modificări adoptate de Senat vizează eliminarea vidului de protecție dintre emiterea unui ordin provizoriu de către poliție și confirmarea acestuia în instanță. Conform legii actuale, un ordin provizoriu are o valabilitate de cinci zile, perioadă în care instanța trebuie să decidă dacă îl prelungește sau nu. În practică, însă, procedurile judiciare pot dura mai mult, iar victimele rămân neacoperite, expuse din nou riscului de agresiune.
Prin noul proiect, se introduce regula potrivit căreia ordinul de protecție provizoriu se prelungește automat până la soluționarea cererii de către instanță. Această modificare are ca scop asigurarea continuității măsurilor de protecție și reducerea vulnerabilității victimelor în perioada dintre sesizarea poliției și decizia judecătorului.
Un exemplu practic ilustrează perfect utilitatea noii reglementări: Maria (nume fictiv), victimă a violenței domestice, beneficiază de un ordin de protecție provizoriu emis de poliție. În prezent, dacă instanța nu se pronunță în termenul de cinci zile, ordinul expiră, iar agresorul poate reveni în apropierea sa. În noua formă a legii, ordinul ar rămâne în vigoare până la pronunțarea deciziei judiciare, iar agresorul ar fi notificat oficial că trebuie să respecte în continuare interdicțiile impuse.
Pedepse mai dure pentru agresorii recidiviști
Proiectul adoptat introduce o nouă abordare față de agresorii care încalcă repetat ordinele de protecție. În prezent, legea prevede o pedeapsă cu închisoarea de la șase luni la cinci ani pentru nerespectarea acestor măsuri. Noua reglementare propune ca, în caz de recidivă, limitele pedepsei să fie majorate cu 50%, oferind instanțelor posibilitatea de a aplica sancțiuni mai severe în cazul persoanelor care persistă în comportamente abuzive.
Astfel, un agresor care a încălcat deja un ordin de protecție și, ulterior, comite aceeași faptă, de exemplu, se apropie de victimă sau o contactează, va risca o pedeapsă mult mai mare. Măsura este menită să descurajeze recidiva și să transmită un semnal clar că încălcarea sistematică a legii nu va mai fi tolerată.
Extinderea dreptului de a solicita un nou ordin de protecție
O altă modificare relevantă se referă la posibilitatea formulării unei noi cereri de emitere a unui ordin de protecție după expirarea celui anterior. Dacă până acum doar persoana protejată putea solicita un nou ordin, noua propunere prevede că și reprezentanții furnizorilor de servicii sociale acreditați în domeniul violenței domestice vor putea depune o cerere, cu acordul victimei.
Această extindere a competențelor urmărește să faciliteze accesul la protecție în cazurile în care victimele sunt intimidate, vulnerabile sau nu au capacitatea psihologică de a iniția singure demersurile legale.
Evaluarea riscului de recidivă, mai flexibilă
Proiectul prevede și modificări procedurale legate de revocarea ordinelor de protecție. În forma actuală a legii, revocarea unui ordin se poate face doar în baza unei evaluări realizate de serviciul de probațiune, care trebuie să constate că agresorul nu mai reprezintă un pericol pentru victimă.
Noua formulare propusă adaugă o alternativă: dacă serviciul de probațiune nu a întocmit evaluarea, instanța poate aprecia direct, pe baza probelor din dosar, dacă riscul de recidivă este suficient de scăzut. Această schimbare are rolul de a accelera procedurile judiciare și de a evita blocajele determinate de lipsa unor documente administrative.
Victimele nu vor mai putea opri procesul în anumite situații
Poate cea mai delicată și importantă noutate introdusă de Senat se referă la limitarea posibilității victimei de a renunța la proces. În numeroase cazuri, victimele violenței domestice își retrag plângerile sub presiune, amenințări sau din motive economice și familiale. Acest comportament, deși explicabil uman, duce adesea la închiderea dosarelor și la perpetuarea abuzului.
Astfel, noua reglementare prevede că victima nu mai poate opri procesul privind ordinul de protecție atunci când acesta a fost cerut de procuror sau de o altă autoritate în numele ei. Mai mult, Codul Penal va fi completat astfel încât retragerea plângerii să nu mai producă efecte în cazurile de loviri sau alte violențe și vătămare corporală din culpăcomise asupra unui membru de familie.
Această modificare are un impact major: autoritățile vor putea continua urmărirea penală chiar și în absența unei plângeri active, reducând riscul ca agresorii să scape nepedepsiți din cauza presiunilor asupra victimelor.
Un context alarmant: peste 40.000 de cazuri de violență domestică în patru luni
Potrivit notei de fundamentare care însoțește proiectul, în primele patru luni ale anului 2025, poliția a intervenit în peste 40.000 de cazuri de violență domestică. Au fost emise aproape 8.000 de ordine de protecție și ordine provizorii, însă s-au înregistrat și peste 1.900 de cazuri de nerespectare a acestor măsuri.
În 726 dintre cazuri, agresorii au fost obligați să poarte brățară electronică de monitorizare, iar în peste 1.000 de situații instanțele au confirmat necesitatea prelungirii măsurilor provizorii. De asemenea, 57% dintre infracțiunile de violență domestică sunt încadrate la lovire sau alte violențe, ceea ce arată frecvența ridicată a agresiunilor fizice în sfera familială.
Proiectul legislativ a fost adoptat de Senat cu o largă majoritate, urmând ca decizia finală să fie luată de Camera Deputaților, care este forul decizional. Dacă va fi promulgat și publicat în Monitorul Oficial, noile prevederi ar putea intra în vigoare în prima parte a anului 2026.
