Eduard Hellvig a demisionat în 3 iulie 2023 de la conducerea Serviciului Român de Informații (SRI). Pe 26 noiembrie, la două zile după primul tur al alegerilor prezidențiale s-a reînscris în PNL. Rezultatele nemaiîntâlnite din primul tur l-au motivat să revină în politică, unde la ora actuală contextul „nu e deloc grozav” a spus Hellvig al cărui nume a fost vehiculat de mai multe ori ca potențial candidat la Președinția României.
Fostul director al SRI Eduard Hellvig, reintrat în PNL la finalul lunii noiembrie, a transmis, miercuri, pe X, că nu candidează „pentru nicio funcție”, după ce Crin Antonescu a declarat că numele său a fost vehiculat printre liberali ca variantă de premier sau chiar candidat la alegerile prezidențiale 2025.
„Nu candidez pentru nicio funcție, deci pot să îmi acord libertatea de a rămâne obiectiv și lucid în zilele acestea de emoție profundă. Câteva idei, în ordine subiectivă, despre oameni și principii. Căutarea elementelor de guvernare, a principiilor, nu ar trebui să fie o misiune prea complicată. Furia oamenilor s-a clădit pe neajunsuri economice și lipsă de orizont real de dezvoltare. Ca atare, eficientizarea statului, reducerea cheltuielilor publice și reclădirea încrederii în instituții sunt opțiunile generale corecte pentru o guvernare bună”, a scris Eduard Hellvig, miercuri pe rețeaua X.Potrivit fostului șef al SRI, „formarea efectivă a noului Guvern și desemnarea unui candidat sau a mai multor candidați pentru președinție vor fi conversații despre principii, dar mai cu seamă acum despre oameni”.
”Negocierile, care pornesc de la principii de guvernare, vor ajunge inevitabil la nume. Care nume vor întruchipa principiile. Cum principiile nu au fost niciodată seducătoare, devine important ca oamenii care le vor ilustra să fie impecabili. Dar nu un om, ci minimum doi. Cumva, în alegerile care vin, va fi mai important ca niciodată tandemul preşedinte-premier care le va fi propus românilor. Carevasăzică, oameni. Nu partide”, a mai transmis Eduard Hellvig.
Fostul director al SRI consideră că nu este obligatoriu ca o coaliţie de partide care adună matematic 65% în Parlament să adune tot 65% la alegeri emoţionale, pe persoană fizică.
Partajează acest conținut:
