Guvernul României pregătește o reformă radicală a legislației privind insolvența, într-un efort de a închide portițele prin care numeroase firme evită plata datoriilor către stat și abuzează de procedurile juridice pentru a amâna falimentul.
Vicepremierul Barna Tanczos coordonează acest proiect ambițios, parte a angajamentelor fiscale asumate de România în fața Comisiei Europene. Noua legislație promite să schimbe profund regulile pentru companiile aflate în insolvență și să ofere statului instrumente mai ferme pentru recuperarea banilor pierduți.
„Obiectivul principal este accelerarea procedurilor, fie că vorbim despre reorganizare, fie despre faliment. Vrem să stimulăm practicienii să acționeze rapid și eficient, iar Fiscul să-și facă treaba într-un mod mai aplicat și mai transparent”, a declarat vicepremierul pentru Profit.ro.
Proiectul legislativ urmărește să limiteze drastic perioada în care o firmă poate rămâne în insolvență, în special în cazurile unde există suspiciuni de folosire abuzivă a procedurii. Astfel, firmele care „trenează” insolvența ani la rând pentru a evita plata obligațiilor fiscale vor avea mai puține opțiuni legale.
Printre măsurile pregătite se numără:
- accelerarea procedurilor de reorganizare și faliment;
- tragerea la răspundere rapidă a administratorilor care își duc intenționat firmele în colaps;
- interdicții privind înființarea de noi companii de către persoane implicate în insolvențe frauduloase;
- creșterea transparenței planurilor de reorganizare, pentru a permite un control mai eficient din partea statului.
O componentă-cheie a reformei vizează întărirea rolului Fiscului în procedurile de insolvență. Conform Ministerului Finanțelor, circa 30% din pierderile de TVA provin din activitatea firmelor aflate în insolvență — o problemă majoră pentru bugetul de stat.
În 2022, România a înregistrat un decalaj de colectare a TVA de 30,6%, echivalentul a 41,8 miliarde lei. În 2023, acest procent a crescut la 33,7%, ceea ce înseamnă o pierdere de aproximativ 54 de miliarde lei.
Guvernul vrea să introducă reguli mai stricte pentru firmele care au datorii mari către stat și active insuficiente. În special, sunt vizate companiile unde datoriile către stat depășesc 50% din valoarea activelor — un semn clar, spun oficialii, al unei practici neetice de evitare fiscală.
Această reformă este doar o piesă dintr-un puzzle mai larg: pachetul de consolidare fiscală convenit cu Bruxelles-ul. România s-a angajat să reducă deficitul bugetar sub 3% din PIB, iar combaterea fraudei prin insolvență este considerată esențială pentru atingerea acestui obiectiv.
În paralel, Ministerul Finanțelor trece printr-o reorganizare internă, menită să sprijine aplicarea noilor reguli. Un aparat administrativ mai eficient ar trebui să permită implementarea mai riguroasă a prevederilor legale și să reducă riscul ca firmele să „scape” prin hățișul birocratic.
Autoritățile speră ca schimbările să aibă efecte vizibile într-un timp scurt: mai puține insolvențe de formă, un grad mai mare de colectare a taxelor și impozitelor și o disciplină mai strictă în rândul companiilor.
