Prezentăm motivarea instanței în cazul copilului Tudor Burduja, dosar în care, prin sentința pronunțată la data de 22 decembrie 2025, pediatrul Matei Mircea Silviu a fost condamnat pentru ucidere din culpă la 1 an și 4 luni de închisoare cu suspendare, iar medicul UPU Guleș Mihaela Raluca a fost achitată.
Instanța a reținut că medicul pediatru Matei Mircea Silviu a săvârșit infracțiunea de ucidere din culpă (art. 192 alin. 2 C. pen.), întrucât, printr-un diagnostic incomplet și omisiunea unor investigații esențiale, a avut o conduită medicală deficitară aflată în legătură de cauzalitate cu decesul minorului, deși moartea nu s-a produs exclusiv din culpa sa, intervenind și alți factori medicali. Ținând cont de lipsa antecedentelor penale, circumstanțele atenuante și forma culpei cu neprevedere, instanța a aplicat pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare, cu suspendarea executării sub supraveghere.
” În drept, fapta inculpatului MATEI MIRCEA SILVIU care, în calitate de medic specialist pediatrie, în cadrul Clinicii Bioinvest Oradea, cu ocazia consultului asupra minorului Burduja Tudor din dimineaţa zilei de 26.03.2018 la cabinetul de pediatrie din cadrul Clinicii Bioinvest, nu a recunoscut gravitatea bolii pacientului, punându-i un diagnostic incomplet (laringotraheită), ca urmare a omisiunii efectuării unor investigaţii radiologice pulmonare şi a omisiunii prelevarii de probe biologice pentru analize hematologice şi biochimice necesare pentru stabilirea unui diagnostic complet, astfel că nici tratamentul, nici monitorizarea nu au fost adecvate diagnosticului real al pacientului, fiind insuficiente, manifestând prin acţiunile şi inacţiunile descrise o conduită medicală deficitară, care a contribuit la evoluţia nefavorabilă a stării de sănătate a victimei, cu consecinţa decesului din data de 27.03.2018, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de ucidere din culpă, prev. de art. 192 al. 2 Cod Penal.
Sub aspectul laturii subiective, instanţa reţine că inculpatul a săvârşit fapta sub forma de vinovăţie a culpei cu neprevedere, prev. de art. 16 alin. 4 lit. b) Cod penal, acesta neprevăzând rezultatul faptei sale deşi trebuia şi putea să-l prevadă, având în vedere pregătirea sa profesională de medic pediatru.
Prin urmare, reţinând că din probele administrate în cauză rezultă, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta pentru care inculpatul a fost trimis în judecată există, constituie infracţiune, săvârșită de către acesta cu forma de vinovăţie prevăzută de legea penală, iar în privinţa infracţiunii nu a intervenit vreunul dintre cazurile care împiedică exercitarea acţiunii penale, instanța va dispune sancționarea penală a inculpatului după cum urmează.
La individualizarea pedepsei, instanța va avea în vedere gravitatea infracțiunii săvârșite și periculozitatea inculpatului, care se evaluează potrivit criteriilor prevăzute de art. 74 alin. (1) C. pen., respectiv împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal, nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.
Astfel se are în vedere faptul că , astfel cum rezultă din probele administrate în cauză, nu doar atitudinea acestuia a contribuit la decesul victimei, din probe rezultă că, cauza decesului s-a datorat existenței Virusului sincițial Respirator și Streptocolui, existând și alte comorbidități care însă nu au fost cunoscute. Într-adevăr atitudinea inculpatului este în legătură de cauzalitate cu decesul victimei, însă decesul victimei nu s-a produs în mod exclusiv datorită atitudinii inculpatului.
Instanța apreciază că se impune a se ține cont de lipsa antecedentelor penale ale inculpatului, de faptul că acesta zi de zi trebuie să stabilească diagnostice cu privire la persoane diferite , cu privire la care nu deține informații în ceea ce privește antecedentele medicale, inculpatul ocupă o poziție importantă în societate, regretă și nu înțelege cum nu a putut să își dea seama de gravitatea bolii, astfel că, instanța apreciază că se impune a se reține în sarcina inculpatului circumstanțele atenuante prev. de art.75 alin.2 lit.b Cod penal și se impune aplicarea unei pedepse orientate sub minimul special prevăzut de lege.
Prin urmare, punând în balanță ansamblul acestor considerente, instanța, considerând că a fost probată în mod legal și complet, dincolo de orice îndoială rezonabilă săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, prevăzute de art. 192 alin. (2) C. pen.. și, pentru motivele expuse anterior, urmează să aplice o pedeapsă cu închisoarea. Având în vedere aplicarea art. 76 alin.1 Cod penal , limitele speciale de la 2 la 7 ani se vor reduce cu ⅓, rezultând noi limite între 1 an şi 4 luni şi 4 ani şi 8 luni închisoare. Drept urmare, instanţa va stabili inculpatului pedeapsa închisorii de 1 an şi 4 luni, aceasta fiind aptă să răspundă scopurilor prevăzute de art. 52 C. pen., urmând a conduce la reeducarea inculpatului și la formarea de către acesta a unei atitudini corecte față de ordinea de drept și regulile de conviețuire socială.
În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, instanța constată că în cauză sunt îndeplinite condițiile art. 91 C. pen.: pedeapsa aplicată, inclusiv în caz de concurs de infracţiuni, este de cel mult 3 ani închisoare; inculpatul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de un an, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege; acesta și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității; iar în raport de persoana inculpatului, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii, precum și de posibilitățile sale de îndreptare, instanța apreciază că aplicarea unei pedepse este suficientă şi, chiar fără executarea acesteia, inculpatul nu va mai comite alte infracţiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pe o perioadă determinată. Instanța apreciază că nu se impune aplicarea unei pedepse privațive de apărare astfel cum a solicitat parteă civilă, avându-se în vedere ctât faptul că infracțiunea a fost comisă din culpă și faptul că decesul nu a survenit în mod exclusiv datorită inculpatului, au intervenit mai mulți factori.Față de aceste considerente, în temeiul art. 91 C. pen., instanţa de judecată va suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului, pe un termen de supraveghere de 2 ani, stabilit conform art. 92 Cod penal. „
În ceea ce privește inculpata Guleș Mihaela Instanța a reținut că aceasta a acționat corect și diligent în intervalul scurt în care a avut cazul minorului Burduja Tudor în UPU, stabilind un diagnostic corect de etapă, asigurând stabilizarea funcțiilor vitale, dispunând investigațiile posibile și insistând pentru internarea copilului. În lipsa unei legături de cauzalitate între conduita sa și deces, precum și având în vedere limitările obiective ale serviciului de urgență, instanța a constatat că fapta nu îi este imputabilă penal și a dispus achitarea acesteia.
” Instanța a reținut că medicul Guleș Mihaela a acționat corect și diligent în intervalul scurt în care a avut cazul minorului Burduja Tudor în UPU, stabilind un diagnostic corect de etapă, asigurând stabilizarea funcțiilor vitale, dispunând investigațiile posibile și insistând pentru internarea copilului. În lipsa unei legături de cauzalitate între conduita sa și deces, precum și având în vedere limitările obiective ale serviciului de urgență, instanța a constatat că fapta nu îi este imputabilă penal și a dispus achitarea acesteia.
Astfel, în soluţionarea acţiunii penale instanţa constată că, inculpata Guleș Mihaela nu se face vinovată de comiterea infracțiunii de udivede din culpă, aceasta a efectuat toate investigațiile care i-au stat la dispoziție nu doar în cele 15-19 minute pe care le avea la dispoziție ci și la serviciul de urgență, în condițiile în care a efectuat demersuri ca minorul să fie internat pe Secția pediatrie I în vederea efectuării investigațiilor. Nu se poate omite nici faptul că aceasta a stabilit un diagnostic corect, avându-se în vedere că diagnosticul l-a stabilit doar stetacustic, iar tratamentul este identic și pentru pneumonie viro-bacteriană și pentru pneumonie bilaterale, radiografia a fost în măsură să idnetifice în ce măsură i-au fost afectați plămânii minorului.
În acest context, instanța apreciază că este incident cazul de împiedicare a punerii în mişcare şi exercitării acţiunii penale prev. de art. 16 alin. 1 lit. c C.p.p., inculpata nu a săvârșit fapta de care este acuzată.
Astfel, în baza art. 396 alin. 5 C.p.p. cu ref. la art. 16 lit. c C. p.p. va achita pe inculpata Guleș Mihaela, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ucidere din culpă prev. și ped. de art.192 alin.2 Cod penal.”
Soluția instanței privind latura civilă în dosarul decesului minorului Burduja Tudor
Instanța a pronunțat soluția asupra laturii civile a cauzei privind decesul minorului Burduja Tudor, stabilind despăgubirile civile, părțile obligate la plată și cheltuielile judiciare, exclusiv în raport de concluziile rezultate din probatoriul administrat.
Despăgubiri civile acordate
În temeiul dispozițiilor art. 667–669 din Legea nr. 95/2006, instanța a dispus obligarea inculpatului Matei Mircea Silviu, în solidar cu partea responsabilă civilmente Uniqua Asigurări S.A. (în limita contractului de asigurare), la plata următoarelor daune morale, la care se adaugă dobânzile legale de la data rămânerii definitive a hotărârii:
- 30.000 euro – în favoarea părții civile Burduja Ioana Lorena;
- 30.000 euro – în favoarea părții civile Burduja Dinu;
- 5.000 euro – în favoarea părții civile Burduja Alexandru;
- 5.000 euro – în favoarea părții civile Burduja Victor.
Instanța a respins restul pretențiilor civile formulate de aceste părți.
De asemenea, instanța a respins integral pretențiile civile formulate de partea civilă Burduja Bogdan, reținând că acesta s-a născut după decesul victimei și nu avea capacitate de folosință la momentul producerii prejudiciului, potrivit art. 34–35 Cod civil.
Aspecte avute în vedere la stabilirea despăgubirilor
La individualizarea despăgubirilor, instanța a avut în vedere existența unor cauze concurente, respectiv contribuția altor cadre medicale care au fost cercetate, dar nu au fost trimise în judecată, întârzierea prezentării la unitatea de primiri urgențe, precum și existența unor comorbidități grave, neprevizibile anterior decesului, cunoscute doar ulterior (virus sincitial respirator tip B și pneumococ rezistent la antibiotice).
Instanța a stabilit o proporție de culpă de 30% în sarcina inculpatului Matei Mircea Silviu, restul factorilor fiind exteriori răspunderii sale directe.
Asigurători și părți responsabile civilmente
Instanța a constatat că ABC Asigurări Reasigurări S.A. nu are calitate procesuală în cauză.
Răspunderea civilă a fost reținută exclusiv în sarcina inculpatului Matei Mircea Silviu, cu acoperire prin polița de asigurare de răspundere civilă profesională încheiată cu Uniqua Asigurări S.A..
Cheltuieli judiciare
Instanța a dispus:
- obligarea inculpatului Matei Mircea Silviu, în solidar cu Uniqua Asigurări S.A. (în limita poliței), la plata cheltuielilor judiciare reprezentând onorarii avocațiale:
- 8.081 lei – către partea civilă Burduja Ioana Lorena;
- 6.050 lei – către partea civilă Burduja Dinu;
- 3.000 lei – către partea civilă Burduja Victor;
- 3.000 lei – către partea civilă Burduja Alexandru;
- obligarea inculpatului Matei Mircea Silviu la plata sumei de 2.500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat;
- cheltuielile judiciare aferente inculpatei Guleș Mihaela rămân în sarcina statului.
Instanța a respins cererea inculpatului Matei Mircea Silviu privind obligarea părților civile la plata cheltuielilor judiciare reprezentând onorariu avocațial, având în vedere soluția de condamnare.
Măsuri asigurătorii
Cererea privind instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor inculpaților a fost respinsă, instanța reținând caracterul culpos al faptei și prioritatea acoperirii despăgubirilor prin asigurarea de răspundere civilă profesională.
Partajează acest conținut:
