În Monitorul Oficial Partea I nr.818/19.VIII.2024 a fost publicată Decizia nr. 124 din 14 martie 2024 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 și ale art. 16 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, în redactarea anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 31/2023.
Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Carmen Grațiana Zorzon în Dosarul nr. 883/59/2019 al Curții de Apel Timișoara — Secția litigii de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 8 și ale art. 16 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, în redactarea anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 31/2023, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că pragul venitului mediu net lunar pentru care se acordă ajutorul public judiciar în ultimele două luni este stabilit sub nivelul de 300 lei, conform art. 8 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008, și, respectiv, sub nivelul de 600 lei, potrivit alin. (2) al aceluiași articol, aceste praguri fiind stabilite la nivelul anului 2008, în condițiile în care salariul minim pe economie în anul 2008 a fost de 540 lei, iar la data invocării excepției era de 2.230 lei. În acest context, afirmă că cele două sume la care se raportează acordarea ajutorului nu au fost actualizate, deși salariul minim pe economie a crescut, și nici nu au fost indexate cu rata inflației determinată de indicele de creștere a prețurilor de consum pe anii 2008—2018. Limitarea instituită de reglementarea criticată aduce atingere normelor constituționale privind egalitatea în fața legii, accesul liber la justiție, dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare, precum și celor privind nivelul de trai.
Autoarea excepției susține că sintagma „se poate acorda” din cuprinsul art. 8 alin. (3) din Ordonanța de urgență aGuvernului nr. 51/2008 aduce atingere dreptului său la apărare și accesului liber la justiție, deoarece lasă acordarea ajutorului public judiciar la latitudinea instanțelor de judecată. Textul de lege criticat este neconstituțional și pentru că nu prevede situația în care o parte are pe rolul instanțelor mai multe dosare care îi creează costuri suplimentare, costuri care sunt de natură să îi limiteze accesul efectiv la justiție. Autoarea susține că i s-au respins mai multe cereri de ajutor public judiciar, deși a făcut dovada că în lipsa acordării acestuia i se limitează efectiv accesul la justiție.
Cu referire la dispozițiile art. 16 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008, autoarea apreciază că acestea sunt neconstituționale, întrucât nu definesc în mod clar abuzul, ci doar fac mențiunea că, atunci când costul estimat al ajutorului public judiciar este disproporționat față de valoarea obiectului cauzei, acesta poate fi refuzat, situație care contravine art. 16 și 21 din Constituție.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 8 și ale art. 16 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 193/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 24 octombrie 2008, cu modificările aduse prin articolul unic pct. 2 din Legea nr. 251/2011 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 866 din 8 decembrie 2011, care aveau, la data sesizării Curții, următorul cuprins normativ:
— Art. 8: „(1) Beneficiază de ajutor public judiciar în formele prevăzute la art. 6 persoanele al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 300 lei. În acest caz, sumele care constituie ajutor public judiciar se avansează în întregime de către stat.
(2) Dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 600 lei, sumele de bani care constituie ajutor public judiciar se avansează de către stat în proporție de 50%.(3) Ajutorul public judiciar se poate acorda și în alte situații, proporțional cu nevoile solicitantului, în cazul în care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natură să îi limiteze accesul efectiv la justiție, inclusiv din cauza diferențelor de cost al vieții dintre statul membru în care acesta își are domiciliul sau reședința obișnuită și cel din România.”;
— Art. 16 alin. (1): „(1) Ajutorul public judiciar poate fi refuzat când este solicitat abuziv, când costul său estimat este disproporționat față de valoarea obiectului cauzei, precum și atunci când acordarea ajutorului public judiciar nu se solicită pentru apărarea unui interes legitim ori se solicită pentru o acțiune care contravine ordinii publice sau celei constituționale.”
Ulterior sesizării Curții Constituționale, alin. (1) și (2) ale art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 au fost modificate prin art. I pct. 2 din Legea nr. 31/2023 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 38 din 12 ianuarie 2023, fără a păstra soluția legislativă criticată.
Având în vedere considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea Constituțională se va pronunța asupra dispozițiilor art. 8 și 16 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 în redactarea anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 31/2023.
În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 16 — Egalitatea în drepturi, ale art. 21 — Accesul liber la justiție și ale art. 47 — Nivelul de trai.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că nu se poate reține încălcarea art. 21 și 24 din Constituție. În acest sens, în jurisprudența sa, Curtea a constatat că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 reprezintă o garanție suplimentară a accesului efectiv la justiție, fiind adoptată pentru îmbunătățirea acestuia și pentru a se acorda sprijin din partea statului persoanelor care sunt parte într-un litigiu și se află într-o dificultate materială. Curtea a reținut că reglementarea posibilității acordării ajutorului public judiciar vizează tocmai acele situații în care partea nu poate face față cheltuielilor unui proces din cauza lipsei mijloacelor materiale sau a celor pe care le implică obținerea unor consultații juridice în vederea apărării unui drept sau interes legitim în justiție, fără a pune în pericol întreținerea sa ori a familiei sale, constituind o garanție a accesului liber la justiție. Aprecierea legalității și temeiniciei cererilor întemeiate pe dispozițiile mai sus citate se realizează de către instanța de judecată în temeiul prerogativelor conferite de Constituție și legi, pe baza probelor care însoțesc aceste cereri (a se vedea Decizia nr. 400 din 15 septembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1080 din 9 noiembrie 2022, paragraful 27).17. Totodată, prin Decizia nr. 394 din 1 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 713 din 20 noiembrie 2013, spre exemplu, Curtea a reținut că dispozițiile art. 7 și 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 stabilesc acordarea unui ajutor public judiciar în formele prevăzute de lege, fără nicio discriminare, acelor persoane care îndeplinesc condițiile legale, aceste dispoziții fiind în concordanță cu dispozițiile art. 16 din Constituție.
Cu privire la nemulțumirea autoarei excepției de neconstituționalitate față de limita instituită de legiuitor în ceea ce privește acordarea ajutorului public judiciar, respectiv faptul că aceasta nu este corelată cu rata inflației determinată de indicele de creștere a prețurilor de consum pe anii 2008—2018 și nici cu creșterea salariului minim pe economie, Curtea, în jurisprudența sa, a subliniat că aceste aspecte țin de opțiunea legiuitorului, care stabilește atât sfera persoanelor îndreptățite să solicite sprijinul statului, cât și criteriile în funcție de care se acordă ajutorul public judiciar în materie civilă (a se vedea, în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 713 din 27 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 955 din 25 decembrie 2015, paragraful 17, sau Decizia nr. 156 din 17 martie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 597 din 20 iunie 2022, paragraful 18).
Referitor la pretinsa neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 în raport cu art. 1 alin. (5) din Constituție, prin Decizia nr. 433 din 9 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 607 din 11 august 2015, paragraful 22, și Decizia nr. 615 din 5 octombrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 19 ianuarie 2018, paragraful 15, Curtea a statuat că aceste prevederi îndeplinesc condițiile de claritate și previzibilitate, norma criticată oferind judecătorului suficiente repere pentru a se pronunța în mod judicios asupra cererii de acordare a ajutorului public judiciar. De altfel, așa cum a reținut și Curtea Constituțională în jurisprudența sa, trebuie avută în vedere și funcția decizională acordată instanțelor, care are ca rol, alături de altele, și îndepărtarea îndoielilor ce ar putea exista în privința interpretării normelor, ținând cont de evoluțiile practicii cotidiene, cu condiția ca rezultatul să fie coerent.
În ceea ce privește încălcarea art. 47 din Constituție, Curtea arată că excepția este nemotivată, instanța constituțională neputând să se substituie autorului excepției în formularea unor motive de neconstituționalitate în susținerea acesteia.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în jurisprudența instanței de contencios constituțional își păstrează valabilitatea și în cauza de față.
Partajează acest conținut:
