Ministerul Sănătății a lansat recent în dezbatere publică un proiect de ordonanță de guvern care promite să aducă schimbări importante în modul de organizare a activității medicale din spitalele publice. Potrivit documentului, toți medicii de specialitate care lucrează într-o secție sau compartiment al unui spital de stat vor fi obligați să acorde consultații și în ambulatoriul integrat al unității, în cadrul programului lor de lucru.
Nerespectarea acestei obligații nu va rămâne fără consecințe: prima abatere va fi sancționată cu un avertisment scris, iar începând de la a doua abatere, medicul va putea fi amendat cu suma de 20.000 de lei.
Măsura vine în contextul în care autoritățile încearcă să găsească soluții pentru decongestionarea secțiilor de spitalizare, unde pacienții ajung adesea direct, fără o evaluare prealabilă, și pentru a crește accesul populației la consultații de specialitate.
Ambulatoriul integrat al spitalelor ar trebui să joace rolul unui filtru esențial între medicina primară – reprezentată de medicii de familie – și internarea pe secții, dar în practică acest mecanism funcționează deficitar, în special din cauza lipsei de personal disponibil și a infrastructurii insuficiente.
Proiectul de ordonanță prevede ca medicii de specialitate să dedice, în cadrul normei de lucru de 35 de ore pe săptămână, minimum o oră pe zi pentru consultații în ambulatoriu, calculată ca medie lunară. Această obligație se aplică doar în zilele lucrătoare, fiind exceptate concediile de odihnă și cele medicale.
În cazul cadrelor medicale care au un contract de muncă cu normă parțială, timpul minim pentru consultațiile în ambulatoriu va fi redus proporțional. Prin această reglementare, Ministerul Sănătății urmărește să garanteze că pacienții au acces constant la consultații de specialitate, fără să fie nevoie de internări nejustificate.
Dincolo de intenția declarată de a eficientiza circuitul pacienților în sistem, proiectul ridică însă numeroase întrebări și posibile controverse.
În primul rând, problema volumului de muncă al medicilor nu poate fi ignorată. Mulți dintre ei reclamă deja suprasolicitarea, atât în secțiile în care lucrează, cât și prin gărzi sau activități suplimentare. Obligația de a desfășura și consultații zilnice în ambulatoriu ar putea fi percepută drept o povară în plus, care riscă să afecteze calitatea actului medical și să accentueze fenomenul de burnout.
Un alt aspect criticat de specialiști este infrastructura ambulatoriilor, care în numeroase spitale este insuficientă sau subdimensionată. Dacă obligația va intra în vigoare, ea ar putea întâmpina dificultăți serioase de aplicare, din lipsă de spații, echipamente sau personal auxiliar.
De asemenea, sancțiunea prevăzută – amendă de 20.000 de lei – este considerată de unii medici ca fiind disproporționată. Colegiul Medicilor și sindicatele din sănătate ar putea ridica obiecții serioase în legătură cu caracterul punitiv al măsurii, mai ales în condițiile în care, până acum, obligațiile legale ale medicilor față de ambulatoriu nu au fost clar reglementate.
Pe de altă parte, dacă proiectul va fi implementat eficient, pacienții ar putea fi principalii beneficiari.
Consultațiile în ambulatoriu, efectuate de medici care altfel ar fi accesibili doar prin internare, ar putea reduce listele de așteptare, ar facilita diagnosticarea și monitorizarea unor boli cronice și ar contribui la evitarea aglomerării nejustificate a secțiilor de spital.
În plus, ar putea apărea și o schimbare de mentalitate la nivelul pacienților, care ar înțelege că spitalul nu trebuie să fie primul punct de acces atunci când au o problemă de sănătate, ci că există etape intermediare care pot rezolva situația mai rapid și mai puțin costisitor.
În prezent, proiectul se află în dezbatere publică, iar perioada următoare va fi esențială pentru a observa cum reacționează corpul medical și organizațiile reprezentative din sănătate. Nu este exclus ca forma finală a ordonanței să sufere modificări, în funcție de propunerile și criticile primite.
Partajează acest conținut:
