Un nou proiect de lege depus recent în Parlament propune sancțiuni severe pentru medicii care răspândesc în spațiul public informații false sau contrare dovezilor științifice recunoscute, atunci când aceste afirmații pot pune în pericol sănătatea publică. Inițiativa, semnată de aproape 60 de parlamentari din PSD, USR și AUR, urmărește modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și vine în contextul creșterii fenomenului de dezinformare medicală, accentuat mai ales în timpul pandemiei și al controverselor privind vaccinarea.
Sancțiuni graduale: de la suspendarea activității la retragerea dreptului de a profesa
Potrivit documentului depus la Parlament, cadrele medicale care răspândesc informații false în spațiul public vor fi pasibile de sancțiuni disciplinare proporționale cu gravitatea faptei.
Astfel, pentru prima abatere, medicul ar putea fi sancționat cu interdicția de a profesa sau de a desfășura anumite activități medicale pe o perioadă cuprinsă între o lună și un an. În cazul unei recidive, sancțiunea maximă prevăzută de proiect constă în retragerea calității de membru al Colegiului Medicilor din România (CMR) – măsură care echivalează cu pierderea dreptului de liberă practică.
Această modificare ar urma să fie introdusă în articolul 455 din Legea 95/2006, prin adăugarea unui nou alineat, care detaliază explicit regimul sancțiunilor pentru răspândirea de informații false sau nevalidate științific. Totodată, articolul 450, alineatul (1), ar fi completat pentru a menționa expres că medicii răspund disciplinar pentru astfel de fapte.
Argumentele inițiatorilor: creșterea dezinformării și efectele asupra sănătății publice
În expunerea de motive, inițiatorii proiectului subliniază că, în ultimii ani, s-a constatat o creștere alarmantă a cazurilor în care unii medici, beneficiind de autoritatea și credibilitatea statutului profesional, au difuzat informații false sau înșelătoare legate de sănătate, tratamente medicale ori măsuri de prevenție.
Aceste informații, afirmă semnatarii, contravin dovezilor științifice recunoscute la nivel național și internațional și au generat efecte negative semnificative asupra sănătății publice – de la scăderea ratei vaccinării și adoptarea unor tratamente ineficiente sau periculoase, până la diminuarea încrederii populației în actul medical.
„Medicul antivaccinist aduce prejudicii majore actului medical și imaginii breslei”, se arată tranșant în documentul care însoțește propunerea legislativă. Inițiatorii consideră că o astfel de conduită subminează prestigiul corpului medical, afectează grav eforturile de sănătate publică și compromite relația de încredere dintre medic și pacient.
Cazurile de rujeolă – un semnal de alarmă pentru autorități
În justificarea măsurii, autorii proiectului atrag atenția asupra efectelor concrete ale dezinformării medicale. Ei semnalează că România se confruntă cu una dintre cele mai grave scăderi ale ratei de vaccinare din Europa, ceea ce a condus la peste 77% din totalul cazurilor de rujeolă raportate la nivel european.
Mai mult, în anumite comunități, acoperirea vaccinală pentru cea de-a doua doză de vaccin antirujeolic a scăzut până la 20%, departe de pragul de siguranță epidemiologică recomandat de Organizația Mondială a Sănătății. Scăderea alarmantă a vaccinării are consecințe directe: creșterea incidenței bolilor prevenibile, a spitalizărilor evitabile și a riscurilor pentru categoriile vulnerabile.
Un fenomen amplificat de rețelele sociale
Deși răspândirea informațiilor false nu este o problemă nouă, amplificarea mesajelor nefondate științific prin intermediul rețelelor sociale a determinat o urgență în reglementarea comportamentului public al profesioniștilor din domeniul medical.
Medicii care își folosesc platformele online pentru a promova teorii antivacciniste, tratamente fără suport științific sau afirmații conspiraționiste, susțin inițiatorii, pot influența semnificativ deciziile populației, profitând de prestigiul profesiei lor. Acest tip de influență, atunci când se bazează pe informații false, devine o amenințare la adresa sănătății publice.
Cadrul deontologic existent: Codul CMR interzice deja promovarea tratamentelor nevalidate
Trebuie menționat că Codul de Deontologie Medicală al Colegiului Medicilor din România conține deja prevederi care interzic explicit respingerea publică a unor metode de diagnostic, tratament sau profilaxie recunoscute de comunitatea științifică. De asemenea, codul interzice promovarea unor tratamente nefundamentate științific.
Totuși, potrivit inițiatorilor proiectului, actualele sancțiuni disciplinare sunt insuficient de clare și ineficiente în descurajarea unor astfel de comportamente, iar procedurile disciplinare se desfășoară prea lent. Noua reglementare ar avea scopul de a accelera și clarifica aceste proceduri, introducând sancțiuni graduale și bine delimitate.
Etapele următoare: de la comisii la Monitorul Oficial
Proiectul de lege se află, deocamdată, la începutul parcursului său legislativ. Acesta urmează să fie dezbătut în comisiile de specialitate ale Parlamentului, după care va fi supus votului în plen.
Dacă va fi adoptat, documentul trebuie promulgat de Președintele României și publicat în Monitorul Oficial pentru a intra în vigoare. Abia după aceste etape, prevederile privind sancționarea medicilor care răspândesc informații false ar deveni aplicabile.
Un pas spre responsabilizarea profesiei medicale
Inițiatorii susțin că scopul real al proiectului nu este pedepsirea opiniilor profesionale, ci protejarea sănătății publice și consolidarea prestigiului profesiei medicale. În viziunea lor, medicii trebuie să fie nu doar specialiști, ci și surse credibile de informație, iar răspândirea unor idei nevalidate științific contravine în mod fundamental misiunii profesionale a medicului.
Prin sancțiunile propuse, Parlamentul ar putea transmite un semnal puternic: responsabilitatea publică a medicului nu se oprește la cabinet, ci se extinde asupra modului în care acesta comunică informațiile medicale către societate.
Partajează acest conținut:
