• Contact
sâmbătă, mai 3, 2025
  • Login
No Result
View All Result
Bihor Just
19 °c
Oradea
  • Stiri
  • Procese
  • Anchete
  • Sistemul judiciar
  • Avocatura
  • Contact
  • Stiri
  • Procese
  • Anchete
  • Sistemul judiciar
  • Avocatura
  • Contact
No Result
View All Result
Bihor Just
No Result
View All Result

Judecătorul Mihail Udroiu despre Decizia CJUE privind prescripția răspunderii penale

by Ela Ardelean
31/01/2025
in Sistemul judiciar
0 0
0
0
SHARES
353
VIEWS
Share on FacebookShare on Twitter

Miercuri, 20 septembrie, la Consiliul Superior al Magistraturii în cadrul probei de interviu, judecătorul Mihail Udroiu de la Curtea de Apel Oradea, promovat la Înalta Curte de Casație și Justiție, si-a exprimat pentru prima dată opinia în legatură cu efectele hotărârii CJUE din 24 iulie privind prescripția răspunderii penale.

Întrebat de președintele CSM, Daniel Grădinaru, de viziunea asupra deciziei CJUE, judecătorul Udroiu a formulat următorul răspuns:

“N-am avut nicio cauză până acum, dar am o opinie mai categorică de strictă raportare la infracțiunea de fraudă gravă care aduce interese atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene. Raportat la limitele sesizării, la limitele dezbaterii făcute de către CJUE, respectiv Convenția PIF (doar Convenția PIF, nu Directiva PIF) si reinterpretarea principiului legalității strict cu referire la infracțiunile care aduc atingere intereselor financiare ale UE, cred că decizia CJUE din iulie 2023 trebuie aplicată în următorii parametrii:

– atunci când există o cauză care vizează aplicarea Convenției PIF din 1995 (n.r. – Convenția elaborata in temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeana, privind protejarea intereselor financiare ale Comunitatilor Europene), iar nu a Directivei PIF [n.r. – Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European si a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal; in paragraful 73 al deciziei CJUE s-a aratat ca ”In aceste condiții, prima si a doua întrebare trebuie sa fie examinate numai in raport cu articolul 325 alineatul (1) TFUE, cu articolul 49 alineatul (1) din carta si cu articolul 2 alineatul (1) din Conventia PIF.”];

– atunci când cauza care se află pe rolul instanței este o cauză complexă, care presupune o investigație, o anchetă ritmică și îndelungată, iar nu o cauza in care se remarca o levitație a parchetului pe dosarul de urmărire penala si care e caracterizata printr-o lipsa de ritmicitate a urmăririi penale, din perspectiva standardului riscului sistemic (fiecare dintre componente o să le explic imediat); si

– dacă sunt respectate drepturile fundamentale la nivelul tradițiilor si standardelor constituționale garantate inclusiv de către Tratatele Uniunii Europene.

Și acum, mă explic.

Curtea, la prima întrebare, limitează aplicabilitatea deciziei la Conventia PIF si la incidenta mitior lex (n.r.– legea penala mai favorabilă), ceea ce înseamnă că raționamentul nu poate fi aplicat decât în legătură cu incidența Convenției PIF si a mitior lex prin raportare doar la fraude grave împotriva intereselor UE, iar celelalte principii ale interpretării dreptului Uniunii Europene urmează să fie aplicate în completare.

Art. 67 din Tratatul de funcționare al UE stabilește la nivel de tratat constitutiv al Uniunii faptul că respectarea tradițiilor juridice și constituționale ale statelor are o valoare de normă primara la nivelul UE.

Noțiunea de infracțiune gravă contra intereselor financiare ale UE nu este definită în dreptul intern și apare pentru prima oara în Directiva PIF. Aceasta nu poate fi interpretată prin analogie pentru ca legea, practica judiciară și Constituția interzic analogia în defavoarea persoanei acuzate.

Pe de altă parte, CJUE nu antamează ipoteza prevăzută de art. 20 din Constituție care reglementează prioritatea interpretării naționale, inclusiv constituționale atunci când se stabilește un standard superior de protecție a drepturilor fundamentale [n.r.- potrivit art. 20 din Constituția României ”(1) Dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile cetățenilor vor fi interpretate și aplicate în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și cu celelalte tratate la care România este parte.
(2) Dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile”].

Ceea ce înseamnă, în esență, că decizia CJUE, la modul la care este motivată, se aplică doar în aceste cazuri și ipoteză de risc sistemic nu poate fi interpretată în abstracto.

Asta înseamnă că ipoteză de risc sistemic trebuie analizată raportat la situația concretă din cauză. De ce? Pentru că ipotezele de risc sistemic apar pentru prima oara în legătură cu Directiva PIF cu referire la fraude de tip carusel în legătură cu TVA-ul.

Toată jurisprudența CJUE, în materia prescripției răspunderii, de la Taricco I, Taricco II, vizează actele ilicite la regimul TVA, nu infracțiuni contra intereselor financiare ale UE prevăzute de Convenția PIF. Și în aceste premise decizia este aplicabilă, însă raportat la modul în care a motivat-o CJUE, și dacă realizăm o cercetare a naturii cauzelor aflate pe rolul instanțelor, practic e complicat de identificat o cauză concretă în care să aplici Convenția PIF, cand e deja Directiva PIF transpusă în 2020, să poți neglija tradițiile constituționale comune, care au valoare de tratat fundamental al UE si art. 52 din Cartă care asigură aplicarea, protecția superioară a drepturilor fundamentale, să poți să interpretezi prin analogie infracțiune gravă atunci când nu ai definiția și nu ai transpusă infracțiunea gravă. Și atunci, practic e o decizie spectaculoasă care are un conținut aproape inexistent în aplicabilitate” a răspuns celebrul judecător citat de Luju.

Cât despre riscul sistemic de impunitate la care face referire CJUE judecătorul e de părere că se impune o evaluare in concreto iar nu in abstracto și trebuie avut în vedere faptul că un proces penal cu o durată de 7 ani (durata termenului de prescripție a răspunderii penale pentru fraude contra intereselor financiare a UE) în care se constata inactivitatea organelor de urmărire penala nu satisface exigența unui termen rezonabil ca garanție a dreptului la un proces echitabil.

Ela Ardelean

Ela Ardelean

Next Post

Teren vândut în baza unui titlu constatat nul; acțiune în restituirea prețului.Prescripția dreptului material la acțiune | Jurisprudența ÎCCJ

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cautare

No Result
View All Result

Legaturi utile

  • Uniunea Nationala a Practicienilor in Insolventa
  • Uniunea Națională a Barourilor din România
  • Baroul Bihor
  • Baroul Satu Mare
  • Ministerul Justiției
  • Ministerul Public
  • Consiliul Superior al Magistraturii
  • Înalta Curte de Casație și Justiție
  • Avocatul Poporului
  • Uniunea Națională a Notarilor Publici
  • Direcția Națională Anticorupție
  • DIICOT

Categorii

  • Administraţie
  • Anchete
  • Anunțuri
  • Arhiva
  • Avocatura
  • Citatul zilei
  • Cultură
  • Dezbatere
  • Drept
  • Economie
  • Educatie
  • Eveniment
  • Fara categorie
  • Gura pamfletarului
  • Haz de necaz
  • International
  • Interviu
  • Învăţământ
  • Invitatul săptămânii
  • Juridic
  • Justiţie
  • justitie
  • Lectii
  • Opinii
  • Politic
  • Politică externă
  • prim
  • Prim Plan
  • Prim Plan 2
  • Procese
  • Război
  • Recomandate
  • Sanatate
  • Sănătate
  • Satu Mare
  • Sistemul judiciar
  • Social
  • Spațiu Virtual
  • Sport
  • Stiri
  • Știri
  • Video

Articole recente

  • Furt cu taxiul: au furat un cal și l-au vândut în târg pentru 2.500 de lei
  • Nerespectarea principiului proporționalității sancțiunii, exces de putere
  • RIL privind calea de atac și termenul aplicabil în cazul renunțării la judecată în procedurile speciale reglementate de Codul de procedură civilă și legi speciale
  • Cerere de repunere în termenul de apel: neîndeplinirea condiţiei ca întârzierea să fi fost determinată de o cauză temeinică de împiedicare, constând într-o imposibilitate neimputabilă părţii de exercitare a căii de atac. 
  • Înșelăciune sentimentală: un bărbat din Bihor trimis în judecată după ce ar fi păcălit o femeie vulnerabilă să-i ofere peste 15.000 de euro

Arhive

  • mai 2025
  • aprilie 2025
  • martie 2025
  • februarie 2025
  • ianuarie 2025
  • decembrie 2024
  • noiembrie 2024
  • octombrie 2024
  • septembrie 2024
  • august 2024
  • iulie 2024
  • iunie 2024
  • mai 2024
  • aprilie 2024
  • martie 2024
  • februarie 2024
  • ianuarie 2024
  • decembrie 2023
  • noiembrie 2023
  • octombrie 2023
  • septembrie 2023
  • august 2023
  • iulie 2023
  • iunie 2023
  • mai 2023
  • aprilie 2023
  • martie 2023
  • februarie 2023
  • ianuarie 2023
  • decembrie 2022
  • noiembrie 2022
  • octombrie 2022
  • septembrie 2022
  • august 2022
  • iulie 2022
  • iunie 2022
  • mai 2022
  • aprilie 2022
  • martie 2022
  • februarie 2022
  • ianuarie 2022
  • decembrie 2021
  • noiembrie 2021
  • octombrie 2021
  • septembrie 2021
  • august 2021
  • iulie 2021
  • iunie 2021
  • mai 2021
  • aprilie 2021
  • martie 2021
  • februarie 2021
  • ianuarie 2021
  • decembrie 2020
  • noiembrie 2020
  • octombrie 2020
  • septembrie 2020
  • august 2020
  • iulie 2020
  • iunie 2020
  • mai 2020
  • aprilie 2020
  • martie 2020
  • ianuarie 2020
Site-ul bihorjust.ro şi conținutul acestuia sunt protejate de Legea drepturilor de Autor din România şi de dispoziţii privitoare la copyright aplicabile în alte teritorii din afara ţării. Preluarea de pe site-ul bihorjust.ro a materialelor (text, foto şi/sau video) purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală se poate face doar cu citarea sursei, cu URL/hyperlink, în limita a 250 de semne.

Categorii

  • Stiri
  • Procese
  • Anchete
  • Sistemul judiciar
  • Avocatura
  • Contact

Legal

  • Termeni Și Condiții
  • Declinarea responsabilității
  • Politica de confidentialitate

Site

  • Contact
2020 BihorJust.ro. Toate drepturile rezervate.

Welcome Back!

Login to your account below

Forgotten Password?

Retrieve your password

Please enter your username or email address to reset your password.

Log In
No Result
View All Result
  • Stiri
  • Procese
  • Anchete
  • Sistemul judiciar
  • Avocatura
  • Contact

© 2020 BihorJust.ro

Confidențialitate și cookie-uri: acest sit folosește cookie-uri. Dacă continui să folosești acest sit web, ești de acord cu utilizarea lor. Pentru a afla mai multe, inclusiv cum să controlezi cookie-urile, uită-te aici: POLITICĂ COOKIE-URI.