Autorul întrebării nu a precizat care sunt opiniile diferite identificate în practica judiciară.
- Materia: penal
- Subcategoria: alte tipuri de cauze
- Acte normative incidente: Decizia Curții Constituționale nr. 297/2018
- Cuvinte cheie: prescripția răspunderii penale; decizie cu rezervă de interpretare
În opinia INM, din considerentele deciziei se poate desprinde concluzia în sensul că actuala reglementare este de natură a-l prejudicia pe suspect sau inculpat prin starea de incertitudine perpetuă în care se află, ținând cont de faptul că nu i s-a adus la cunoștință, prin acte întreruptive, că fapta de natură penală pe care a săvârșit-o nu și-a pierdut rezonanța socială avută în momentul comiterii sale (s.n.).
Dacă argumentele se limitau la cele de mai sus, concluzia era, în opinia noastră, că instanța de contencios constituțional nu a avut în vedere și faza in rem a urmăririi penale. Ceea ce împiedică o astfel de interpretare este referirea pe care Curtea o face, în finalul considerentelor deciziei, la reglementarea anterioară:
(…) Curtea constată că soluția legislativă anterioară, prevăzută de art. 123 alin. 1 din Codul penal din 1969, îndeplinea condițiile de previzibilitate impuse prin dispozițiile constituționale analizate în prezenta cauză, întrucât prevedea întreruperea cursului prescripției răspunderii penale doar prin îndeplinirea unui act care, potrivit legii, trebuia comunicat, în cauza în care persoana vizată avea calitatea de învinuit sau inculpat. (par. 34)
Or, sub imperiul legii anterioare era unanim acceptat că întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale reprezintă încetarea curgerii termenului prescripţiei răspunderii penale, prin îndeplinirea de organele judiciare competente, înainte de împlinirea termenului de prescripţie, a oricărui act care, potrivit legii, trebuie comunicat învinuitului sau inculpatului în cursul urmăririi penale începute in personam (citaţii, aducerea la cunoştinţă a învinuirii, punerea în mişcare a acţiunii penale, confruntarea etc.) și că aceste acte care întrerup prescripţia trebuie să fie comunicate învinuitului sau inculpatului ori să fi fost efectuate în prezenţa acestuia. Ca urmare, în faza actelor premergătoare și a urmăririi penale efectuate in rem, cursul prescripției răspunderii penale nu se întrerupea.
Prin urmare, ca urmare a deciziei precitate, nu a dispărut din dreptul pozitiv instituția întreruperii cursului prescripției răspunderii penale, ci cauzele de întrerupere trebuie analizate prin raportare la cele statuate de instanța de contencios constituțional, în această categorie fiind incluse doar cele care îndeplinesc exigențele de previzibilitate, respectând principiul legalității incriminării, respectiv actele de procedură care, potrivit legii, se comunică suspectului/inculpatului.
Ca natură juridică, Decizia nr. 297/2018 nu are caracterul uneia prin care s-a declarat neconstituționalitatea unei norme, pentru a produce efectul unei abrogări atipice, ci acela al unei decizii prin care instanța de contencios constituțional a sancționat lipsa conformității cu legea fundamentală a unei soluții legislative, pentru stabilirea efectelor acesteia fiind necesar un examen al considerentelor acesteia. Practic, decizia nr. 297/2018 nu se înscrie în tipologia deciziilor simple sau exprese, căci prin dispozitivul ei nu se sancționează neconstituţionalitatea integrală sau parţială a unei legi ori a a unei ordonanţe, ci doar a unei soluții legislative, ceea ce implică o intepretare a efectelor deciziei, operațiune incompatibilă cu natura celor dintâi.
În consecință, prin interpretarea dată de Curtea Constituțională prin decizia nr. 297/2018 s-a revenit, practic, la reglementarea întreruperii cursului prescripției din Codul penal anterior.
Participanții la întâlnire, în majoritate, au agreat punctul de vedere al INM.
Reprezentanții Înaltei Curți de Casație și Justiție au arătat că în acest sens este și practica instanței supreme, indicând decizia nr. 174/2019 a Secției penale.
Și la nivelul catedrei de Drept constituțional din cadrul INM s-a stabilit că Decizia Curții Constituționale nr. 297/2018 face partea din categoria deciziilor Curții Constituționale cu rezervă de interpretare, categorie care nu se limitează la deciziile care includ în mod expres rezerva de interpretare în dispozitiv.
Această problemă de drept a fost discutată cu ocazia întâlnirii președinților secțiilor penale ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și curților de apel, dedicată discutării aspectelor de practică neunitară în materia dreptului penal și dreptului procesual penal – Curtea de Apel București, 16-17 mai 2019.
Partajează acest conținut:
