Inspecția Judiciară a publicat un raport privind activitatea sa în legătură cu aspecte discutate în documentarul Recorder „Justiția Capturată” (9 decembrie 2025). Documentul inventariază lucrări, sesizări și acțiuni disciplinare deja derulate sau finalizate, atât cu privire la Direcția Națională Anticorupție (inclusiv cazuri de apărare a reputației profesionale și acuzații de imixtiune), cât și cu privire la instanțe, cu accent pe teme precum continuitatea completurilor, repartizarea aleatorie, întârzieri la redactări, amânări succesive și efectele acestora în dosare notorii (inclusiv soluții de prescripție ori achitare). Raportul precizează că pentru alte aspecte din materialul Recorder urmează verificări suplimentare, în cadrul competențelor prevăzute de Legea nr. 305/2022.

Postăm integral comunicatul de presă al Inspecției Judiciare, remis publicității azi 22 decembrie:

” RAPORT PRIVIND ACTIVITATEA INSPECȚIEI JUDICIARE

In referire la materialul de presă publicat pe www.recorder.ro

– aspecte ce au făcut deja obiectul verificărilor Inspecției Judiciare-

În materialul publicat de recorder.ro la data de 9 decembrie 2025 sub titlul ”Justiția Capturată” sunt formulate o serie de afirmații și acuzații cu privire la funcționarea sistemului judiciar. Sunt puse în discuție și unele teme care au reprezentat în mod constant obiect de preocupare pentru Inspecția Judiciară.

În sinteză, sunt expuse aspecte referitoare la activitatea conducerii Direcției Naționale Anticorupție; de asemenea, sunt prezentate unele dosare penale cunoscute în spațiul public și soluționate prin încetarea procesului penal ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale ori prin achitare; aceste soluții sunt puse în legătură cu activitatea conducerii instanțelor, cu accent pe Curtea de apel București și Înalta Curte de Casație și Justiție.

În evidențele Inspecției Judiciare au fost identificate lucrări referitoare la o parte din aspectele relatate în materialul de presă, după cum urmează:

1. În legătură cu activitatea Direcției Naționale Anticorupție:

1. În lucrarea nr. 23-875 s-a dispus începerea cercetării disciplinare față de procurorul LASCU ALEXANDRU LIVIU de la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj, la data sesizării delegat în funcția de procuror șef al Serviciului pentru efectuarea urmăririi penale privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, sub aspectul săvârșirii abaterii disciplinare prev. de art. 271 lit. i din Legea nr. 303/2022, privind statutul judecătorilor constând în nerespectarea confidențialității lucrărilor care au acest caracter, respectiv în comunicarea către publicația online SPOTMEDIA de date și informații din dosarele penale nr. 501/P/2022 și nr. 17/P/2023 aflate în instrumentarea Direcției Naționale Anticorupție și de care a luat cunoștință în exercitarea funcției; acestea au fost publicateînarticoluldindatade9.05.2023,intitulat”Cumse pregăteșteîngropareala DNA a dosarelor de corupție din SRI. Modus operandi – pensionarul util și procurorul executat urgent”.

Prin rezoluția din 5.10.2023, sesizarea a fost respinsă.

1. În lucrarea nr. 23-900 a fost exercitată acțiunea disciplinară împotriva procurorului LASCU ALEXANDRU LIVIU de la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj, la data sesizării delegat în funcția de procuror șef al Serviciului pentru efectuarea urmăririi penale privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari din

cadrul Direcției Naționale Anticorupție, care, în zilele de 21.10.2021, 6.03.2023 și 17.04.2023 a distribuit pe pagina personală de Facebook Liviu Lascu trei articole de presă cu temă politică, la primul din ele adăugând și un comentariu propriu, ceea ce întrunește elementele constitutive ale abaterii disciplinare constând în desfășurarea de activități cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în public sau în timpul serviciului.

Prin Hotărârea nr.6P/9.04.2024 a Secției pentru procurori în materie disciplinară, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată, cu motivarea că redistribuirea unor articole de presă, pe o rețea de socializare, prezumtiv de pe un cont personal, nu poate fi asimilată unor activități cu caracter politic sau cu o manifestare a convingerilor politice în public sau în timpul serviciului.

Prin referatul directorului Direcției de procurori s-a propus neexercitarea căii de atac, hotărârea rămânând definitivă.

1. În lucrarea nr. 24-288, s-a înregistrat cererea de apărare a reputației profesionale formulată de domnul Marius Voineag, procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție, raportat la postări pe facebook ale domnului Cristian Ghinea, membru al Uniunii Salvați România (partid politic) din datele de 6 și 7.02.2024.

Secția pentru procurori a CSM și-a însușit propunerea Inspecției Judiciare și a admis cererea de apărare a reputației profesionale a procurorului M. Voineag prin Hotărârea Secției pentru procurori nr. 490/2024 reținând, între altele, că ”neaflămîn fațauneicampaniisistematice,organizate,careimplicămaimulțimembrimarcanțiai unui partid politic, campanie declanșată în urma unei anchete penale privind alți membri ai aceluiași partid, cu declarații și postări cu caracter public făcute ritmic, în scopulmențineriiatențieiopinieipubliceasupraunorpretinsenelegalități,toateaceste demersuri fiind de natură să afecteze grav reputația profesională a unui procuror. ”

În concluzie, Secția aapreciat că declarațiile și mesajele publice ale domnilor Cătălin Drulă și Cristian Ghinea, precum și ansamblul demersurilor membrilor USR cu referire la persoana domnului procuror Marius Voineag i-au afectat grav reputația profesională.

1. În lucrarea nr. 24-271 domnul procuror Lascu Liviu a solicitat apărarea reputației profesionale și a arătat că șeful DNA l-a acuzat că ar fi vizat o soluţie de clasare pe care, dacă ar fi citit-o atent, ar fi fost prevenit incendiul de la Ferma Dacilor. De asemenea, în seara zilei de 5.02.2024, într-un interviu acordat publicaţiei G4 Media, domnul Voineag ar fi afirmat o suită de neadevăruri despre petent, despre activitatea sa profesională în cadrul serviciului militar al DNA şi despre aşa zisele motive pentru care a solicitat încetarea delegării petentului la conducerea acestui serviciu.

Propunerea Inspecției a fost însușită de Secția pentru procurori care a respins cererea procurorului Lascu Alexandru Liviu prin Hotărârea nr. 595/2024. S-a reținut, în

esență, că între petent și procurorul-șef ar fi existat nemulțumiri reciproce, că este atributul procurorului-șef să își construiască o echipă de conducere, precum și să răspundă întrebărilor mass-media și să exprime opinii informate.

1. În lucrarea nr. 25-634 domnul procuror N. Cârlescu a solicitat apărarea independenței invocând imixtiuni ale conducerii Direcției Naționale Anticorupție în dosare de urmărire penală privind pe Ion Mocioalcă și Marcu Nicu.

Prin Hotărârea nr. 428/2025, Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii și-a însușit raportul Inspecției Judiciare și a dispus respingerea cererii domnului procuror N. Cârlescu.

S-a reținut, în esență, că infirmarea unor acte nelegale sau netemeinice este una din atribuțiile legale ale procurorului ierarhic superior, astfel că nu poate reprezenta o imixtiune în activitatea procurorilor din subordine, ci îndeplinirea unei atribuții de serviciu.

1. În lucrarea nr. 25-1166 s-a înregistrat cererea de apărare a reputației profesionale formulată de domnul Marius Voineag, procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție, raportat la postarea a două videoclipuri din datele de 19.05.2025 și 20.05.2025 pe rețelele de socializare Tiktok, Instagram, Youtube și Facebook.

Prin hotărârea nr. 466/2025, Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii și-a însușit raportul Inspecției Judiciare și a admis cererea domnului procuror M. Voineag, reținând, în esență, că prin aceste postări nu sunt imputate fapte obiective, neavând bază factuală suficientă, fiind prezentate simple speculații cu unicul scop de a-l discredita pe procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție prin asocierea imaginii cu oameni politici care au fost cercetați în cauze penale sau cu oameni cu legături cu lumea interlopă, fără a fi oferit minime elemente doveditoare sau justificative.

Împrejurarea că un magistrat a investit sume de bani prin cumpărarea unor imobile pe care ulterior le-a înstrăinat, nu conturează elementele unei infracțiuni, nefiind contestate mențiunile cuprinse în declarațiile de avere.

De asemenea, s-a reținut că nu corespund realității nici alegațiile privind faptul că procurorul șef al DNA s-ar fi folosit de prerogativele funcției sale pentru a înlătura dintr-un anumit dosar doi procurori menționați ca atare.

2. În legătură cu activitatea instanțelor de judecată

1. În lucrarea nr. 22-534, domnul Crin Nicu Bologa, procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție a reclamat posibila săvârșire a abaterilor disciplinare de către membrii Colegiului de conducere de la Curtea de Apel București care au adoptat o hotărâre de reorganizare a activității uneia dintre secțiile penale.

Petentul a menționat că modificarea compunerii unor completuri de judecată determină riscul intervenirii prescripției în dosarul nr.10080/3/2015.

Inspecţia Judiciară a dispus clasarea sesizării prin rezoluţia nr. 318 din februarie 2022 reținând, în esență, că revine colegiului de conducere al instanței atribuția legală și regulamentară de a organiza activitatea curții de apel inclusiv sub aspectul organizării și, după caz, reorganizării completelor de judecată, astfel încât să se asigure o repartizare echilibrată a volumului de muncă ținând cont de toate criteriile pe care managementul instanței trebuie să le aibă în vedere, cum sunt gradul de ocupare a schemei de personal a unei secții, atribuțiile suplimentare pe care trebuie să le îndeplinească unii dintre judecătorii secției, în plus față de cele privind activitatea de judecată, dar și orice alte criterii care permit o reglare corespunzătoare a activității.

S-a mai reținut că măsura de reorganizare a secției nu a constituit o măsură punctuală cu privire la un dosar anume, ci o măsură cu caracter general, vizând întreaga activitate a secției.

A mai reținut inspectorul de caz că dosarul nu avea o durată excesivă pe rolul Curții de Apel București, raportat la complexitatea acestuia, fiind înregistrat la data de 07.07.2020 și având ocomplexitatede171depuncte,încondițiileîncarefiecareobiect alocat în Ecris are o complexitate prealocată de la 1 la 10, cu posibilitatea creșterii acesteia în funcție de numărul de volume, stadiul procesual și numărul de părți.

În legătură cu soluționarea aceluiași dosar penal în lucrarea nr. 22-1312, Panioglu Daniela și Guluțanu Alina își exprimă nemulțumirea față de modul de exercitare a funcţiei de către, președintele Secției și a alți patru judecători din cadrul Curții de Apel București, susținând că a avut loc o modificare nepermisă a compunerii completului de judecată, în sensul că au fost schimbați ambii membri desemnați inițial.

De menționat că dosarul la care se face referire nu era repartizat spre soluționare magistratelor petente.

Fiind criticate aceleași aspecte precum în lucrare prezentată supra punctul 7.1, în baza art. 16 alin. 1 din Regulamentul privind normele de efectuare a lucrărilor de inspecție, aprobat prin Ordinul Inspectorului-șef al Inspecției Judiciare nr. 51/14 iunie 2021, sesizarea a fost arhivată.

Revenind la sesizarea procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, împotriva rezoluției de clasare acesta a formulat plângere înregistrată pe rolul Curții de apel București. În cadrul plângerii, Panioglu Daniela și Guluțanu Alina au formulat cerere de intervenție în interes propriu.

Prin sentința civilă nr. 2291/5 decembrie 2022, instanța a respins plângerea, iar cererea de intervenție în interes propriu formulate de doamnele judecător Gulutanu și Panioglu a fost anulată ca netimbrată.

1. La Inspecția Judiciară a fost înregistrată lucrarea nr. 22-599 la sesizarea formulată de petenți persoane fizice cu privire la săvârșirea, de către doamnele judecător Daniela Panioglu și Alina-Nadia Guluțanu din cadrul Curții de Apel București, a abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. m), o) și t din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Inspectorul de caz a exercitat acțiunea disciplinară reținând, în esență, că doamnele judecător au avut de soluționat o cerere de recuzare a judecătorilor învestiți cu soluționarea cauzei; în acest context, doamnele judecător au realizat o veritabilă anchetă a judecătorilor desemnați inițial în legătură cu legalitatea compunerii completului, în legătură cu hotărârea de colegiu și au stabilit și judecătorii care ar fi trebuit, în opinia lor, să judece dosarul.

Astfel, intimatele au pretins că au analizat o cerere de recuzare, în realitate au încălcat hotărârea de colegiu și au creat un complet nou în afara atribuțiilor legale.

1. La dosarul prezentat la punctul anterior, în fața Secției pentru judecători, s-a conexat și dosarul având ca obiect acțiunea disciplinară exercitată în lucrarea nr. 22- 1708 formată în urma sesizării conducerii curții de apel.

Inspectorul de caz a exercitat acțiunea disciplinară reținând tergiversarea dosarului nr. 6632/2/2013¹cu care era învestită încă din 2014.

Practic, doamna judecător Panioglu a tergiversat soluționarea unui dosar pe parcursul a peste 9 ani.

Curtea de Apel București – Secția I penală a comunicat Inspecției Judiciare că la data emiterii adresei nu erau introduse în aplicația informatică ECRIS încheierile de ședință pronunțate în dosarul nr.6632/2/2013 de la termenele de judecată din datele de 13.10.2021, 16.10.2021, 15.10.2021, 27.10.2021, 05.11.2021, 10.11.2021,

07.01.2022, 25.03.2022, 09.05.2022 și 27.05.2022.

În dosarulnr.45188/3/2018la data de 31 mai 2022 nuerauverificate,semnate și prin urmare nu erau introduse în aplicația Ecris încheierile de ședință din 6 aprilie 2022 în care s-a consemnat mersul dezbaterilor și încheierile ulterioare de amânare a pronunțării din data de 4 mai 2022 și 27 mai 2022.

Practica amânărilor succesive de pronunțare cu nerespectarea duratei prevăzute de lege a fost identificată în urma verificărilor prealabile și în alte dosare instrumentate de completuri în compunerea cărora intră doamna judecător Panioglu Daniela (…)

Au fost identificate în urma verificărilor prealabile și confirmate în cadrul cercetării disciplinare situații în care, după amânări succesive de pronunțare care depășeau durata maximă prevăzută de lege, dosarele au fost repuse pe rol.

¹ Privind pe Suditu A., Creștin I, BRD ș.a., dosar cunoscut în presă drept ”dosarul bancherilor”

Prin Hotărârea Secției pentru judecători nr. 26J/15.12.2022, au fost admise în parte acțiunile disciplinare conexate și s-a aplicat sancțiunea excluderii din magistratură.

Prin decizia civilă nr. 233/6 nov. 2023, cu majoritate, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul declarat de recurentele Daniela Panioglu şi Alina-Nadia Guluţanu împotriva hotărârii menționate, a casat hotărârea atacată şi, rejudecând, a respins acţiunile disciplinare conexate exercitate de Inspecţia Judiciară.

Înalta Curte a avut în vedere, în esență, că, la baza adoptării Hotărârii Colegiului de conducere pretins încălcate, au stat propuneri însușite fără rezerve, iar aceste propuneri cuprindeau un algoritm de repartizare respectat de intimate.

Înalta Curte a mai reținut că, într-adevăr, recurenta Daniela Panioglu a amânat succesiv pronunţarea în dosarele menţionate cu depăşirea duratei maxime stabilite de normele procesuale evocate, fiind astfel întrunite cele două cerinţe specifice laturii obiective a abaterii disciplinare reglementate de art. 99 lit. h) teza I din Legea nr. 303/2004.

Cu toate acestea, Înalta Curte a apreciat că nu este întrunită latura subiectivă și că întârzierea de peste 9 ani în soluționarea dosarului, precum și celelalte întârzieri nu sunt imputabile, pe fondul volumului de muncă.

1. În lucrarea nr. 22-2709, un petent persoană fizică a reclamat modul în care au procedat judecătorii la luarea măsurii arestării preventive.

Petentul avea calitate de apelant- intimat în dosarul nr. 13458/300/2021 şi repartizat aleatoriu spre soluţionare completului C3A, având în componenţă pe doamnele judecător Daniela Panioglu şi Alina Nadia Gulutanu.

Deşi judecata se desfăşurase, în primă instanţă, în procedura simplificată a recunoaşterii învinuirii, completul de judecată din apel a amânat succesiv pronunţarea la datele de 24.06.2022, 08.08.2022, 02.09.2022 şi respectiv 05.09.2022.

Pe parcursul perioadei de amânare a pronunțării, deși dezbaterile erau închise, la simpla sesizare a părții civile care a susținut că inculpatul pregătea săvârșirea unei noi infracțiuni, intimatele au dispus, din oficiu, arestarea preventivă a inculpatului.

Prin Hotărârea Secției pentru judecători nr. 27J/15.12.2022, a fost admisă acțiunea disciplinară și s-a aplicat sancțiunea excluderii din magistratură.

Prin decizia civilă 231/30.10.2023, Înalta Curte de Casație și Justiție, în majoritate, a admis recursul și a reținut, în esență, că era atributul judecătorilor să aprecieze dacă sesizarea era suficientă pentru luarea măsurii arestării preventive, precum și faptul că arestarea s-a dispus pentru fapta pentru care inculpatul fusese trimis în judecată, iar nu pentru fapta nouă.

1. În lucrarea nr. 22-3667,inspectorul de caz a exercitat acțiunea disciplinară împotriva doamnei judecător Daniela Panioglu având în vedere

comportamentul manifestat în sala de judecată la data de 24.03.2022 în dosarul nr. 1957/2/2022, acuzând procurorul că ”bombardează cu cereri”, că nu răspunde de circulația în natură a dosarelor, utilizând un ton ridicat, corectând și întrerupând permanent și inducând-i ideea că nu cunoaşte dispoziţiile legale sau că nu deţine o competenţă profesională adecvată.

Totodată, Inspecţia Judiciară a reţinut și că doamna judecător Panioglu Daniela nu i-a permis procurorului de şedinţă să pună concluzii în dosarul nr. 1957/2/2022, încălcând cu ştiinţă dispoziţiile art. 597 și art. 388 din Codul de procedură penală .

Prin Hotărârea nr. 3J din 4 martie 2024 Secţia pentru judecători în materie disciplinară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, a admis acţiunea disciplinară exercitată de Inspecţia Judiciară împotriva pârâtei Panioglu Daniela – dispunându-se aplicarea sancţiunii disciplinare constând în „excluderea din magistratură” pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 271 lit. b) şi lit. s) teza I din acelaşi act normativ.

Prin decizia civilă nr.265/02.12.2024, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul declarat de recurenta Panioglu Daniela și, în rejudecare, a aplicat recurentei sancţiunea disciplinară constând în „avertisment” pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 271 lit. b) din acelaşi act normativ.

A apreciat instanța supremă că atitudinile nedemne rezultă din tonul agresiv şi intimidant al recurentei în dialogul purtat cu procurorul de şedinţă. Or, acest tip de comportament, adoptat de recurentă, a depăşit limitele rezonabile în care un magistrat, conştient de importanţa statutului deţinut, poate să se manifeste în exercițiul funcţiei, având potenţial de afectare a prestigiului funcţiei de magistrat şi al justiţiei, ca valoare socială ocrotită de lege, în condiţiile în care obligaţia de rezervă a magistraţilor presupune, prin însăşi natura sa, moderaţie şi reţinere.

Sub aspectul abaterii disciplinare prevăzute de dispozițiile art. 271 lit. s teza I s-a apreciat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei abateri disciplinare, întrucât, deşi modalitatea în care s-a desfăşurat dialogul între preşedintele completului şi procurorul de şedinţă nu a fost una adecvată, acesta din urmă fiind întrerupt şi neavând posibilitatea de a susţine cererea din dosarul nr. 1957/2/2022, conduita recurentei nu s-a obiectivat în acţiuni contrare dispozițiilor din Codul de procedură penală.

1. În lucrarea nr. 22-2596 s-a înregistrat la Inspecţia Judiciară sesizarea a doi procurori împotriva doamnelor judecător Daniela Panioglu şi Alina Nadia Guluţanu.

Inspectorul de caz a exercitat acțiunea disciplinară împotriva doamnelor judecător Daniela Panioglu şi Alina Nadia Guluţanu sub aspectul săvârşirii abaterilor disciplinare prevăzute de art.99 lit.s) şi lit.t) din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor republicată.

În esență, s-a reținut că doamnele judecător Daniela Panioglu și Alina Nadia Guluțanu au folosit în cuprinsul deciziei penale nr.1049/A/2022 pronunțată în dosarul nr.45188/3/2018, expresii inadecvate, de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea funcţiei de magistrat, făcând aprecieri nepotrivite cu privire la activitățile desfășurate în exercitarea atribuțiilor de urmărire penală de către cei doi procurori, aprecieri care i-au plasat pe aceștia în sfera penalului și care vizau competența lor profesională. Aceste aprecieri nu aveau niciun corespondent în probatoriul administrat.

Prin Hotărârea Secției pentru judecători nr. 28J/15.12.2022, a fost admisă acțiunea disciplinară și s-a aplicat magistraților sancțiunea excluderii din magistratură.

Prin decizia civilă nr. 230/ 30.10.2023 Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul, a casat în parte, hotărârea atacată şi, rejudecând, a constatat nulitatea absolută a acţiunii disciplinare exercitate de Inspecţia Judiciară, sub aspectul săvârşirii abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. t) teza I din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

S-a reținut că cercetarea disciplinară a fost efectuată de un inspector judiciar incompatibil și în ciuda faptului că a fost formulată ulterior declarație de abținere, declarație admisă de inspectorul-șef cu păstrarea actelor de procedură, scopul urmărit de legiuitor prin reglementarea cazului de incompatibilitate absolută prevăzut de art.72 alin.(2) din Legea 317/2004 nu este de a se asigura în final imparţialitatea procedurii, ci de a se asigura imparţialitatea întregii proceduri, în respectarea principiului legalităţii care trebuie să guverneze totalitatea actelor de procedură întocmite în etapa cercetării disciplinare.

Facem precizarea că incompatibilitatea rezulta din faptul că inspectorul de caz a funcționat la Tribunalul București și că persoanele cercetate funcționaseră, la rândul lor, la aceeași instanță. În Legea nr. 305/2022 aplicabilă în prezent, un atare caz de incompatibilitate nu mai este prevăzut.

1. În lucrarea nr. 22-3119,inspectorul de caz a exercitat acțiunea disciplinară reținând că, prin decizia penală nr. 300A/21.03.2022, doamnele judecător Daniela Panioglu și Alina Guluțanu au respins apelul declarat de Ministerul Public și au dispus deducerea reținerii și arestării preventive, fără a se pronunța expres asupra menținerii, revocării, înlocuirii ori încetării de drept a măsurii preventive, deși instanța avea obligația legală de a se pronunța asupra acesteia.

S-a mai reținut că instanța a respins ulterior cererile de îndreptare a erorii materiale și de înlăturare a omisiunii vădite, apreciind că nu exista o omisiune, precum și contestația la executare formulată de Ministerul Public, motivând că instanța de apel s-a dezînvestit, deși dosarul nu fusese restituit instanței competente.

Totodată, Inspecția Judiciară a reținut că, în cadrul soluționării contestației la executare, completul de judecată a aplicat o amendă judiciară în cuantum de 3.000 lei procurorului care a formulat calea de atac, apreciind în mod nejustificat că demersurile acestuia reprezentau o insistență procedurală excesivă, de natură administrativă. S-a mai reținut că judecătoarele au urmărit ca, prin măsura dispusă, să dea o „lecţie” procurorului, sub motivul că inițierea căii de atac reprezintă „un real abuz de drept, prin insistența procedurală”.

Prin Hotărârea nr. 4J/15.03.2023, Consiliul Superior al Magistraturii – Secția pentru judecători în materie disciplinară a admis acțiunea disciplinară și a dispus sancțiunea excluderii din magistratură, soluție care a fost ulterior casată de Înalta Curte de Casație și Justiție, care, prin decizia civilă nr. 232/30.10.2023, a respins acțiunea disciplinară ca neîntemeiată, reținând că aspectele imputate țin de interpretarea și aplicarea legii, iar angajarea răspunderii disciplinare în aceste condiții ar aduce atingere principiului independenței judecătorilor.

S-a mai arătat că nici modul de exprimare simplu, comun al recurentei care a

prezidat şedinţa, adoptat, posibil, în considerarea prezenței în sala de judecată doar a judecătorilor cauzei şi a procurorului de şedinţă, deşi nepotrivit cu solemnitatea ce

trebuie să caracterizeze dezbaterile judiciare desfăşurate chiar şi absenţa publicului, nu sprijină aserțiunile exhibate privind reaua-credinţă.

1. Înlucrareanr.268/IJ/1500/DIJ/2016s-a înregistrat sesizarea unuijudecător laCurteadeApelBucureştiprin care a reclamat conduita doamnei judecător Panioglu Daniela, împreună cu care forma complet colegial, conduită manifestată în cursul deliberărilor asupra cauzelor rămase în pronunţare în şedinţa de judecată din data de 16 martie 2016, precum şi cu ocazia deliberărilor desfăşurate ulterior altor şedinţe de judecată.

Prin rezoluția din data de 25.10.2016 , Inspecția Judiciară a dispus exercitarea acţiunii disciplinare faţă de doamna Panioglu Daniela pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. c) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, reținând că doamna judecător Panioglu, în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, după finalizarea ședinței de judecată din data de 16 martie 2016 a adoptat un comportament neadecvat față de colegul de complet, urlând , înjurând și aruncându-i cu un dosar în cap.

De asemenea, din conținutul transcrierii și al înregistrării ședinței de judecată din data de 16 martie 2016, a rezultat că doamna judecător a folosit un ton ridicat față de justițiabili și avocați, făcând afirmații nepotrivite, lipsite de respect și neadecvate statutului de magistrat.

Prin Hotărârea nr. 8J din 6 aprilie 2017, Secţia pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii a admis acţiunea disciplinară formulată de Inspecţia Judiciară şi, în baza art.100 lit.d) din Legea nr.303/2004, a aplicat pârâtei Panioglu Daniela sancţiunea disciplinară constând în „suspendarea din

funcţia de judecător pe o perioadă de 3 luni”, pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art.99 lit. c) din aceeaşi lege.

Prin decizianr.5dindatade29.01.2018aÎnalteiCurțideCasațieșiJustiție s-a admis recursul declarat de pârâta Panioglu Daniela, s-a casat în parte hotărârea atacată şi s-a aplicat sancțiunea cu „diminuarea indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu până la 20% pe o perioadă de 3 luni”.

Înalta Curte a reţinut, în acord cu instanţa disciplinară, că, pe fondul unei atmosfere tensionate, în timpul deliberărilor ulterioare şedinţei din 16 martie 2016, doamna judecător s-a adresat pe un ton foarte ridicat şi a aruncat cu un dosar spre judecătorul P.F. care participa la deliberări.

Pe de altă parte, s-a reținut că nu este justificată aplicarea celei mai uşoare sancţiuni disciplinare ținând cont că atitudinea pârâtei nu reprezintă un incident izolat, comportamente contrare standardelor de conduită fiind evidenţiate şi de alţi judecători care au făcut parte din complet cu magistratul cercetat, dovadă în acest sens fiind şi faptul că un singur judecător şi-a exprimat acordul pentru a intra în compunerea completului împreună cu pârâta.

1. Lucrarea nr. 24-787a fost formată ca urmare a sesizării formulate de petentul persoană fizică – inculpat privind activitatea desfășurată de doamna judecător Bărăscu Maria Virginia în soluționarea dosarului nr. 25638/3/2015, între altele și sub aspectul compunerii completului de judecată.

În urma verificărilor efectuate, inclusiv din perspectiva continuității completului de judecată, inspectorul de caz a stabilit că nu există indicii de săvârșire a vreunei abateri disciplinare, astfel că a dispus clasarea sesizării.

1. Lucrarea nr. 23-916 a fost înregistrată în considerarea faptului că, în perioada 2021-martie 2023, doamna judecător Gargale Anastasia a înregistrat întârzieri între 4 și 786 de zile în redactarea unui număr de 493 de hotărâri și încheieri penale.

Doamna judecător Gargale Anastasia a fost delegată la Curtea de Apel București

– Secția a II-a Penală, pe o perioadă de 6 luni, începând cu data de 23.03.2023.

În urma cercetării disciplinare, prin rezoluția din data de 6.11.2023, s-a respins sesizarea, constatându-se că doamna judecător a reușit să redacteze cea mai mare parte a hotărârilor restante.

Materialul de presă pune în lumină suspiciuni privind faptul că doamnei judecător nu i s-a prelungit delegarea. Este important de observat, însă, numărul mare de restanțe de la Tribunal pe care le avea judecătorul. După revenirea la instanța inferioară ierarhic, doamna judecător a reușit să redacteze restanțele.

3. Cu privire la activitatea colegiilor de conducere, la respectarea dispozițiilor regulamentarereferitoarelarepartizareaaleatorieacauzelorșiaprincipiului

continuității completurilor de judecată, la organizarea și modificarea completurilor de judecată, sunt aspecte aflate în mod constant în atenția Inspecției Judiciare.

Potrivit Legii nr. 305/2022, Inspecția Judiciară realizează controale de fond, controale tematice, precum și controale de management.

În cadrul controalelor de fond, Inspecția Judiciară analizează exhaustiv modul de funcționare a instanțelor și formulează propuneri adecvate în cazul în care identifică deficiențe.

Este important de subliniat, totodată, că pentru stabilirea nivelului de eficiență al instanțelor de judecată sunt utilizați parametri clari, stabiliți în mod transparent și aplicați în mod uniform la nivel național.

De asemenea, pentru instanțe există parametri care permit determinarea gradului de eficiență în care o instanță funcționează.

Inspecția Judiciară utilizează toate aceste elemente în analizele pe care le face, atât în activitatea de control, cât și în activitatea disciplinară.

Activitatea de control a Inspecției Judiciare se finalizează printr-un raport prezentat Consiliului Superior al Magistraturii. Ulterior aprobării, raportul este publicat pe pagina de internet a Inspecției Judiciare și poate servi drept reper pentru organizarea activității instanțelor.

Dintre controalele cu relevanță asupra aspectelor prezentate în materialul recorder – menționăm, doar exemplificativ:

• control tematic la nivel național vizând practica instanțelor de judecata in materia contestațiilor formulate împotriva hotărârilor Colegiilor de conducere;
• verificări privind respectarea dispoziţiilor procesuale si procedurale care reglementează motivarea si conținutul hotărârilor judecătoreşti in materie penala,
• control privind modul de înregistrare a dosarelor in aplicația ECRIS, prin aplicare la normele legale si regulamentare, din perspectiva implementării datelor care au impact asupra punctajului de complexitate a cauzelor in materie penala.

Înprezent,seaflăînderulareuncontroltematicla CA Pitești, T Argeș, T Mureș, T Hunedoara și T Ilfov, Judecătoriile: Urziceni, Segarcea, Bolintin Vale, Beclean, Cornetu, Buftea, Rupea și Luduș având ca obiect identificarea cauzelor care au generat un volum ridicat de activitate la aceste instanțe, precum și posibile disfuncționalități administrative, legislative sau sistemice care au contribuit la acest fenomen.

Selecția instanțelor a fost realizată pe baza datelor statistice și a indicatorilor de eficiență.

De asemenea, Inspecția Judiciară desfășoară un control tematic la unitățile de parchet cu privire la modalitatea de respectare a dispozițiilor judecătorului de drepturi și libertăți în cauzele având ca obiect contestația privind durata procesului penal, precum și măsurile luate în acest sens, în ceea ce privește dosarele de urmărire penală nesoluționate la data de 01.09.2025.

Tot astfel, în toate controalele de fond realizate de Inspecția Judiciară se analizează exhaustiv situația instanțelor controlate, fiind examinate, între altele: resursele materiale: existenţa spaţiului necesar şi a dotărilor necesare unei bune administrări a justiţiei ca serviciu public, a echipamentelor informatice şi de înregistrare audio-video necesare, a surselor de informare care să asigure accesul imediat şi direct la legislaţie, la jurisprudenţa naţională, europeană, a drepturilor omului etc., cu menţionarea demersurilor efectuate de către conducerea instanţei în vederea asigurării condiţiilor materiale necesare desfăşurării unei bune activităţi; resurseleumane, inclusiv măsuri luate pentru asigurarea unei dimensionări echilibrate a volumului de activitate raportat la fiecare persoană și măsuri pentru suplimentarea sau reducerea numărului de posturi/redistribuirea atribuțiilor dacă a fost cazul; ocupareașiexercitareafuncţiilordeconducere,activitateacolegiuluideconducereși a adunării generale a judecătorilor; volumul de activitate al instanţei, precum şi al fiecărei secții distinct, cuprinzând: stoc dosare existent, dosare intrate, dosare soluţionate, operativitate, inclusiv media pe instanţă şi pe secţii la aceşti indicatori; volumul de activitate al fiecărui judecător în perioada de referinţă, respectiv: numărul ședințelor de judecată la care a participat, numărul şedinţelor de judecată conduse, numărul dosarelor rulate, numărul dosarelor soluţionate, numărul hotărârilor redactate (situaţia va fi întocmită pentru fiecare secţie); indicatorii de performanţă vizând eficienţa activităţii instanței (conform datelor statistice furnizate de aplicația Statis), astfel cum rezultă din: rata de soluționare a dosarelor (operativitatea) calculată exclusiv în raport de dosarele nou intrate; stocul de dosare, ponderea dosarelor închise într-un an; durata medie de soluţionare; redactările peste termenul legal; modul de funcţionare a sistemului de repartizare aleatorie a cauzelor şi respectarea principiului continuităţii completelor de judecată.

În ultimii ani, au fost realizate astfel de controale la curți de apel, la tribunale, precum și la judecătorii.²

În ceea ce privește durata de soluționare a cauzelor, Inspecția Judiciară monitorizează anual la instanțe dosarele mai vechi de 8 ani, iar la unitățile de parchet,dosarelemaivechide5anipropunând, atunci când apreciază necesar, măsuri de remediere, dar și eventuale măsuri disciplinare.

² De ex. Curtea de apel Tg Mureș, tribunalele Ialomița Călărași, Bacău, Cluj, Olt, Sibiu, Mehedinti etc. precum și la judecătoriile Urziceni, Călărași, Cluj Napoca, Suceava, Mangalia, , Brașov etc.

În mod constant, au fost sesizate aspecte privind volumul foarte mare de activitate al instanțelor și parchetelor, fluctuația de personal, provocări legislative etc.³

Toate rapoartele de control întocmite de Inspecția Judiciară sunt supuse aprobării secțiilor sau, după caz, Plenului Consiliului al Magistraturii, ulterior fiind publicate pe pagina de internet a instituției noastre.

4. În privința alegațiilor din materialul de presă privind pretinsa persecuție la care ar fi supuși judecătorii incomozi, subliniem că pot fi identificate pe pagina de internet a Inspecției Judiciare datele statistice rezultate din activitatea Inspecției Judiciare, inclusiv numărul acțiunilor disciplinare, motivele pe scurt ale acestor acțiuni, soluțiile pronunțate de Secțiile Consiliului Superior al Magistraturii în materie disciplinară, precum și, după caz, soluțiile pronunțate în recurs.

Reamintim, totodată, că, abaterea disciplinară constând în ” manifestările care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu” – prevăzută în vechea Lege nr. 303/2004 nu mai este, în prezent, enumerată între abaterile disciplinare instituite de Legea nr. 303/2022. Cu alte cuvinte, comportamentele inadecvate ale magistraților manifestate în afara atribuțiilor de serviciu nu mai pot fi analizate din perspectivă disciplinară.

Sunt, încă, prevăzute în Legea nr. 303/2022 abateri disciplinare precum atitudinilenedemneîntimpulserviciuluifaţădecolegi,celălaltpersonalalinstanţeisau al parchetului în care funcţionează, inspectori judiciari, avocaţi, experţi, martori, justiţiabiliorireprezentanţiialtorinstituţii;desfăşurareadeactivităţicucaracterpolitic sau manifestarea convingerilor politice în public sau în timpul serviciului; încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilităţi şi interdicţii etc⁴.

³ A se vedea, de pildă, Raportul privind monitorizarea dosarelor mai vechi de 8 ani aprobat prin Hotărârea Secției pentru judecători nr. 1997 din 18.09.2025, Raportul privind cauzele cu autor cunoscut și cu autor necunoscut, în curs de soluționare în anul 2024, mai vechi de 5 ani de la data sesizării aprobat prin Hotărârea Secției pentru procurori nr. 556 din 08.07.2025

⁴ Text complet al art.271dinLegeanr.303/2022:Constituie abateri disciplinare:

1. încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilităţi şi interdicţii;
2. atitudinile nedemne în timpul serviciului faţă de colegi, celălalt personal al instanţei sau al parchetului în care funcţionează, inspectori judiciari, avocaţi, experţi, martori, justiţiabili ori reprezentanţii altor instituţii;
3. desfăşurarea de activităţi cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în public sau în timpul serviciului;
4. refuzul nejustificat de a primi la dosar cererile, concluziile, memoriile sau actele depuse de părţile din proces;
5. refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire de serviciu;
6. nerespectarea de către procuror a dispoziţiilor procurorului ierarhic superior, date în scris şi în conformitate cu legea;
7. nerespectarea în mod repetat şi din motive imputabile a dispoziţiilor legale privitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor ori întârzierea repetată în efectuarea lucrărilor, din motive imputabile;
8. nerespectarea îndatoririi de a se abţine atunci când judecătorul sau procurorul ştie că există una din cauzele prevăzute de lege pentru abţinerea sa, precum şi formularea unor cereri repetate şi nejustificate de abţinere;
9. În evidențele Inspecției Judiciare nu au fost identificate sesizări privind aspecte relevante din perspectiva materialului de presă formulate de doamna judecător Moroșanu Raluca sau domnul judecător Beșu Ionel Laurențiu.

Pentru toate celelalte aspecte expuse în materialul recorder, Inspecția Judiciară urmează să efectueze verificări suplimentare în perioada următoare, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 305/2022.

9. nerespectarea secretului deliberării sau a confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter, precum şi a altor informaţii de aceeaşi natură de care a luat cunoştinţă în exercitarea funcţiei, cu excepţia celor de interes public, în condiţiile legii;
10. absenţele nemotivate de la serviciu, în mod repetat sau care afectează în mod direct activitatea instanţei ori a parchetului;
11. imixtiunea în activitatea altui judecător sau procuror;
12. nerespectarea în mod nejustificat a dispoziţiilor ori deciziilor cu caracter administrativ dispuse în conformitate cu legea de conducătorul instanţei sau al parchetului ori a altor obligaţii cu caracter administrativ prevăzute de lege sau regulamente;
13. folosirea funcţiei deţinute pentru a obţine un tratament favorabil din partea autorităţilor sau intervenţiile pentru soluţionarea unor cereri, pretinderea ori acceptarea rezolvării intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decât în limita cadrului legal reglementat pentru toţi cetăţenii;
14. nerespectarea dispoziţiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor;
15. obstrucţionarea activităţii inspectorilor judiciari, prin orice mijloace;
16. participarea directă sau prin persoane interpuse la jocurile de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investiţii pentru care nu este asigurată transparenţa fondurilor;
17. neredactarea sau nesemnarea hotărârilor judecătoreşti sau a actelor judiciare ale procurorului, din motive imputabile, în termenele prevăzute de lege;
18. utilizarea unor expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti sau al actelor judiciare ale procurorului, lipsa totală a motivării ori motivarea în mod vădit contrară raţionamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea funcţiei de judecător sau procuror;
19. exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.