Titlul problemei de drept: Încadrarea juridică a faptei în cazul în care se recoltează o singură probă biologică, fără ca autorul să se sustragă recoltării celei de-a doua probe (Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești)
Într-o opinie, s-a considerat că o astfel de faptă se încadrează în dispozițiile art. 336 C.pen., referitoare la infracțiunea de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe.
Într-o altă opinie, s-a apreciat că fapta se încadrează în prevederile art. 337 C.pen., referitoare la infracțiunea de refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice.
Într-o a treia opinie, s-a considerat că fapta nu este prevăzută de lege, întrucât autorul nu s-a sustras recoltării şi nici nu se poate stabili alcoolemia, fiind recoltată doar o singură probă biologică.
Problema a fost discutată în cadrul Întâlnirii președinților secțiilor penale ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și curților de apel organizată în perioada 16-17 mai 2019, participanții la întâlnire arătând că fapta poate fi încadrată în prevederile art. 336 alin. 1 C.pen. chiar și în absența celei de-a doua probe biologice, soluție agreată cu prilejul întâlnirii președinților secțiilor penale ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și curților de apel cu procurorii șefi secție urmărire penală de la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, structurilor specializate DNA și DIICOT și al parchetelor de pe lângă curțile de apel din data de 18 mai 2018, fiind aduse următoarele argumente:
– prin ordin al ministrului sănătății – o normă infralegală, cu forță juridică inferioară legii – nu pot fi stabilite elemente de tipicitate ale unei infracțiuni;
– sancțiunea prevăzută de dispozițiile art. 10 indice 2 din Ordinul ministrului sănătăţii nr. 277/2015 în cazul neprelevării celor două probe biologice la interval de o oră este imposibilitatea estimării retroactive a alcoolemiei; fiind în prezența unei probleme de probațiune, există posibilitatea suplinirii/coroborării alte probe (recunoașterea făptuitorului, declarație de consum, rezultate alcool test etc.);
– în practică, calculul retroactiv al alcoolemiei prezintă utilitate în special în ipoteza în care prima probă biologică a fost recoltată la un interval mai mare de 30 minute – o oră de la momentul depistării în trafic a făptuitorului;
– întrunirea elementelor de tipicitate ale infracțiunii prevăzute de art. 336 alin. 1 C.pen. vizează, în realitate, formarea convingerii instanței cu privire la existența, în momentul conducerii, a unei îmbibații alcoolice de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, în practică fiind pronunțate soluții de condamnare chiar în absența celei de-a doua probe biologice, dacă rezultatul analizei efectuate într-un moment foarte apropiat de la depistarea în trafic a indicat o concentrație superioară celei prevăzute de lege.
În unanimitate, participanții au decis menținerea concluziei agreate la întâlnirea anterioară.
Această problemă de drept a fost discutată la Întâlnirea procurorilor șefi de secție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcției Naționale Anticorupție, Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism şi al parchetelor de pe lângă curţile de apel – București, 9-10 martie 2020.
Partajează acest conținut:
