Titlul problemei de drept: Încadrarea juridică a faptei persoanei constând în determinarea ori înlesnirea sau ajutorul la falsificarea unui înscris sub semnătură privată, urmată de folosirea înscrisului astfel falsificat (care i-a fost încredinţat, în scopul folosirii, de către autorul falsului), în vederea producerii de consecinţe juridice (Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureș)
Autorul întrebării a arătat că, în această ipoteză, s-ar putea reține în sarcina persoanei respective fie un concurs între complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată şi uz de fals, fie o complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată, fie un coautorat la fals în înscrisuri sub semnătură privată.
În opinia noastră, încadrarea juridică corectă în ipoteza menționată este aceea de coautorat la fals în înscrisuri sub semnătură privată. Astfel, folosirea înscrisului sub semnătură privată falsificat, în vederea producerii unei consecinţe juridice, de către instigator sau complice nu determină reţinerea în sarcina acestuia şi a infracţiunii de uz de fals întrucât noţiunea de făptuitor utilizată în cuprinsul dispoziţiilor art. 322 C. pen. referitoare la falsul în înscrisuri sub semnătură privată priveşte orice participant32. Aceasta întrucât săvârșirea infracțiunii de uz de fals, absorbită prin voința legiuitorului în cea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, ca și condiție pentru realizarea celei din urmă, poate fi concepută inclusiv prin participarea în calitate de instigator sau complice, conform art. 174 C.pen.
Soluția concursului de infracțiuni între instigare/complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată și autorat la uz de fals nu poate fi acceptată și datorită faptului că astfel s-ar crea instigatorului/complicelui la fals o situație mai grea decât autorului, care va răspunde doar pentru o singură infracțiune.
De asemenea, nici soluția reținerii instigării/complicității la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată nu este conformă naturii actelor realizate de către participant. Astfel, în condițiile în care persoana în cauză are acte de executare la una dintre acțiunile din structura infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, respectiv la folosirea înscrisului, activitatea acestuia nu poate fi calificată decât în conformitate cu dispozițiile art. 46 alin. 2 C.pen. (coautorat). Faptul că anterior acțiunii de folosire a înscrisului de către participant are loc o acțiune de încredințare a acestuia de către autorul falsului nu înseamnă și consumarea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată anterior acțiunii participantului. Aceasta întrucât încredințarea la care se referă art. 322 C.pen. are în vedere o acțiune realizată cu o altă persoană decât un participant la săvârșirea aceleiași infracțiuni.
În unanimitate a fost agreată opinia INM.
Această problemă de drept a fost discutată la întâlnirea procurorilor șefi de secție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcției Naționale Anticorupție, Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism şi al parchetelor de pe lângă curţile de apel – București, 9-10 martie 2020.
