Inițiatorii proiectului, printre care și avocatul Daniel Fenechiu, senator PNL, spun că vor să limiteze „abuzul de drept” al organizațiilor care ataca în instanțe proiecte de infrastructura. Sunt prevăzute condiții suplimentare pentru organizațiile nonguvernamentale care vor să acționeze în instanță proiecte majore de infrastructură, inclusiv achitarea unei sume de bani. „pentru a garanta parțial repararea prejudiciului cauzat beneficiarilor actului administrativ atacat, atunci când asociația are calitate de terț față de actul administrativ atacat, aceasta are obligația de a depune o cauțiune în valoare de 1% din valoarea investiției, dar nu mai mult de 50.000 de lei”. Cunoscut și ca avocatul care a anulat autorizația de construire de la Cathedral Plaza spune că e împotriva abuzului în construcții, dar și împotriva abuzului față de constructor. Și că ONG-urile care au atacat în instanță animate proiecte sunt responsabile de faptul că desi hidrocentralele din România sunt gata în proporție de 90% nu pot fi date în folosință, dar și de faptul că nu avem autostrăzi. Majoritatea semnatarilor scrisorii, ONG-uri de mediu, printre care Bankwatch România, Agent Green, Federația Coaliția Natura 2000, Declic și Greenpeace au în palmares faptul că au sesizat și Avocatul Poporului și Președintele României cu privire la legea adoptată recent de Parlament privind modificarea ariilor protejate, lege care dă undă verde finalizării microhidrocentralelor din ariile protejate.
ONG-urile o percep ca pe o „o lovitura fără precedent în activitatea ONG-urilor militante”.
160 de organizații neguvernamentale au transmis o scrisoare publică către susținătorii propunerii legislative pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații (B 758/2022), pentru a le solicita să-și retragă semnătura de pe acest document.
Dreptul la litigare strategică, limitat
Reacția vine după ce luni, Senatul a aprobat proiectul de lege prin care ONG-urile mai au doar o perioadă foarte scurtă de timp ca să atace în instanță autorizațiile de construire și documentațiile de urbanism suspecte că au fost emise ilegal. Pe scurt, termenul în care ONG-urile pot trece la atacarea autorizațiilor de construire în instanță se reduce de la 6 luni, 1 an, cât este în prezent, la 30 și 60 de zile. Actele urbanistice care până acum aveau perioadă de atacare de 5 ani, acum se reduce perioada la 1 singur an.
Cererile de intervenție accesorie, sau în interes propriu, nu mai pot fi depuse ca până acum, oricând pe parcursul judecății, ci în 30-60 de zile de la emiterea actului respective.
“Modificările propuse sunt o încercare de a slăbi capacitatea societății civile de a-și exercita misiunea de a proteja interesul public și se aliniază tendințelor iliberale din alte țări europene”, consideră semnatarii scrisorii.
Pe scurt, propunerea legislativă ar împiedica sau ar îngreuna semnificativ procesul prin care orice organizație neguvernamentală poate sesiza instanțele de judecată cu privire la orice posibilă nelegalitate a unor acte emise de instituțiile publice.
“Printre elementele noi pe care inițiatorii acestui text de lege doresc să le aducă sunt o vechime minimă de doi ani a organizației neguvernamentale care dorește să se adreseze instanței pentru anularea unor acte administrative, depunerea unei cauțiuni de 1% din valoarea investiției (pentru contestarea unor proiecte ce vizează investiții), și răspunderea patrimonială a membrilor consiliului director, în cazul în care instanța va emite o decizie definitivă de respingere a cauzei. Toate aceste propuneri vin în contextul în care Codul de procedură civilă reglementează deja, într-un mod acoperitor, abuzul de drept processual”, spun reprezentanții celor 160 de ONG-uri.
