Înalta Curte de Casație și Justiție a reacționat public, într-un comunicat de presă, la scrisoarea transmisă de Primul-ministru președintei Curții Constituționale a României la data de 6 februarie 2026, în contextul dezbaterilor privind proiectul de lege referitor la pensiile magistraților. Instanța supremă își exprimă „îngrijorarea serioasă” față de conținutul și implicațiile acestui demers, apreciind că argumentele invocate de șeful Executivului depășesc limitele unui dialog instituțional legitim și riscă să afecteze însăși arhitectura constituțională a statului.
În centrul criticilor formulate de Înalta Curte se află referirea explicită, în scrisoarea premierului, la riscul pierderii fondurilor europene în eventualitatea în care Curtea Constituțională ar constata neconstituționalitatea legii. Potrivit instanței supreme, această abordare introduce o presiune externă asupra unei autorități jurisdicționale și este incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat.
O intervenție percepută ca presiune asupra justiției constituționale
În comunicatul semnat de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, instituția subliniază că nu este vorba despre o simplă exprimare de opinie sau despre o comunicare politică obișnuită, ci despre un act care, prin conținutul său, poate fi interpretat ca o încercare de influențare a activității Curții Constituționale.
„În exercitarea atribuțiilor constituționale ce revin Înaltei Curți de Casație și Justiție și în considerarea rolului fundamental al justiției într-un stat de drept, exprimăm îngrijorarea serioasă față de conținutul și semnificația scrisorii pe care ați adresat-o președintei Curții Constituționale a României la data de 6 februarie 2026”, se arată în documentul oficial.
Formularea utilizată de instanța supremă indică nu doar o dezaprobare punctuală, ci o preocupare instituțională profundă legată de respectarea limitelor constituționale în relația dintre puterile statului.
Argumentul fondurilor europene, respins ca fiind lipsit de fundament juridic
Unul dintre cele mai ferme pasaje ale comunicatului vizează argumentul financiar invocat de prim-ministru. Înalta Curte arată că avertizarea privind posibila pierdere a fondurilor europene nu are un fundament juridic apt să influențeze analiza de constituționalitate și nu poate fi transformată într-un criteriu de decizie pentru judecătorii constituționali.
„Avertizarea explicită privind pierderea unor fonduri europene în eventualitatea unei soluții de neconstituționalitate, precum și solicitarea implicită ca instanța de contencios constituțional să țină seama de consecințe financiare externe actului de justiție constituțională, reprezintă o ingerință incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat”, transmite Înalta Curte.
Prin această poziție, instanța supremă reafirmă o regulă esențială a statului de drept: deciziile de constituționalitate nu pot fi condiționate de considerente economice, bugetare sau politice, indiferent de amploarea acestora sau de presiunile contextuale existente.
Curtea Constituțională, garant al supremației Constituției, nu instrument al Executivului
În continuarea comunicatului, Înalta Curte insistă asupra rolului strict constituțional al Curții Constituționale, delimitând clar competențele acesteia de obiectivele Guvernului sau de politicile publice promovate de Executiv.
„Curtea Constituțională nu este parte a procesului de implementare a politicilor guvernamentale și nici un instrument de validare a obiectivelor financiare ale Executivului. Singurul său rol este acela de a garanta supremația Constituției, iar deciziile sale trebuie să fie rezultatul exclusiv al analizei juridice, nu al unor considerente de oportunitate politică sau bugetară.”
Această precizare are o semnificație de principiu: controlul de constituționalitate nu este un mecanism auxiliar al guvernării, ci un pilon autonom al ordinii constituționale, menit să limiteze puterea politică, nu să o confirme.
Articolul 148 din Constituție și limitele invocării angajamentelor europene
Înalta Curte respinge, de asemenea, utilizarea articolului 148 din Constituție – referitor la integrarea României în Uniunea Europeană – ca argument pentru exercitarea unor presiuni asupra Curții Constituționale. Potrivit instanței supreme, respectarea angajamentelor europene nu poate fi opusă independenței justiției, ci, dimpotrivă, aceasta din urmă constituie una dintre condițiile esențiale ale apartenenței la Uniunea Europeană.
„Invocarea art. 148 din Constituție nu poate justifica exercitarea unor presiuni, fie ele și indirecte, asupra unei autorități jurisdicționale. Independența justiției nu este un obstacol în calea angajamentelor europene ale României, ci una dintre condițiile esențiale ale acestora.”
Prin această formulare, Înalta Curte plasează dezbaterea într-un cadru mai larg, subliniind că statul de drept și independența justiției sunt valori fundamentale ale proiectului european, nu variabile negociabile în funcție de interesele bugetare ale momentului.
Riscuri pentru credibilitatea instituțiilor și încrederea publică
Un alt aspect central al comunicatului îl constituie avertismentul privind efectele pe termen lung ale unor astfel de demersuri asupra credibilității instituțiilor statului. Înalta Curte atrage atenția că orice tentativă, chiar și percepută, de influențare a unei instanțe constituționale poate eroda încrederea publică în funcționarea democratică a statului.
„Orice demers care poate fi perceput ca o tentativă de influențare a unei instanțe constituționale riscă să aducă prejudicii grave credibilității instituțiilor statului și încrederii publice în funcționarea democratică a acestuia.”
În acest context, instanța supremă subliniază că dialogul dintre autorități trebuie să se desfășoare exclusiv în limitele trasate de Constituție și să nu capete forma unor presiuni sau condiționări.
„Într-un stat de drept autentic, dialogul dintre autorități nu poate lua forma presiunii, iar respectarea Constituției nu poate fi condiționată de considerente financiare.”
Apel direct către prim-ministru
În finalul comunicatului, Înalta Curte de Casație și Justiție formulează un apel explicit către prim-ministru, solicitând o reafirmare publică a angajamentului Guvernului față de independența justiției și evitarea, pe viitor, a unor demersuri susceptibile de a fi interpretate ca ingerințe în activitatea autorităților jurisdicționale.
„Vă adresăm, domnule Prim-ministru, invitația de a reafirma public atașamentul Guvernului față de principiul independenței justiției și de a evita, pe viitor, orice demers susceptibil de a fi interpretat ca o ingerință în activitatea autorităților jurisdicționale.”
Poziția Înaltei Curți conturează astfel un moment de tensiune instituțională majoră, cu implicații care depășesc cadrul punctual al dezbaterii privind pensiile magistraților. Reacția instanței supreme readuce în atenția publică importanța respectării stricte a separației puterilor în stat și a rolului fundamental al justiției constituționale într-o democrație funcțională.
Partajează acest conținut:
