Înalta Curte de Casație și Justiție a respins ferm afirmațiile apărute în spațiul public, potrivit cărora instituția ar fi exprimat un acord asupra proiectului de lege privind pensiile magistraților. Într-un comunicat semnat de președinta Lia Savonea, ÎCCJ subliniază că nu are, potrivit Constituției și legii, atribuții de avizare a proiectelor legislative, iar orice consultare informală nu poate fi interpretată ca un acord instituțional sau ca o validare a conținutului unui proiect de lege. Instanța supremă atrage atenția că atribuirea către ÎCCJ a unui rol de „consilier legislativ” al Guvernului sau Parlamentului reprezintă o gravă încălcare a principiului separației puterilor în stat. Totodată, reafirmă că independența justiției nu poate fi negociată și nu trebuie folosită ca pretext în dispute politice.
Postăm comunicatul de presă al ÎCCJ remis publicității azi, 28 octombrie:
” Comunicat de presă privind afirmațiile referitoare la un presupus acord al Înaltei Curți asupra proiectului de lege privind pensiile magistraţilor
Înalta Curte de Casație și Justiție respinge categoric afirmațiile vehiculate în spațiul public potrivit cărora ar fi exprimat un acord sau ar fi validat în vreun fel proiectul de lege privind pensiile magistraților. Declarațiile recente, inclusiv cele făcute de domnul Hunor Kelemen, care lasă impresia că asupra acestui proiect ar fi existat o acceptare din partea Înaltei Curți, nu corespund realității și riscă să afecteze încrederea publică în independența justiției.
Înalta Curte reamintește că, potrivit Constituției și legii, nu are atribuții de avizare a proiectelor legislative. O consultare informală nu poate fi interpretată ca un acord instituțional și nici ca o validare a conținutului unui proiect de lege.
Înalta Curte a respins cu fermitate, în mod constant, orice inițiativă legislativă care ar fi fost de natură să slăbească statutul sau independența magistratului. Atribuirea către instanța supremă a unui rol de „consilier legislativ” al Guvernului sau Parlamentului reprezintă o deformare gravă a ordinii constituționale și o atingere adusă principiului separației puterilor în stat.
Înalta Curte de Casație și Justiție reafirmă cu fermitate că nu a abandonat și nu va abandona niciodată rolul său constituțional, iar magistrații din România trebuie să aibă convingerea că independența lor nu poate fi negociată sau folosită ca pretext în dispute politice.
Preşedintele
Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,
Judecător Lia Savonea
Partajează acest conținut:
