Înalta Curte de Casație și Justiție: Lucrătorii DGA pot efectua acte de cercetare penală doar în cauze de corupție ce im

Înalta Curte de Casație și Justiție: Lucrătorii DGA pot efectua acte de cercetare penală doar în cauze de corupție ce implică personalul MAI

În Monitorul Oficial al României nr. 850 din 16 septembrie 2025 a fost publicată Decizia nr. 8/2025 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, prin care a fost tranșată problema competenței funcționale a lucrătorilor Direcției Generale Anticorupție (DGA) în materia efectuării actelor de cercetare penală.

Obiectul recursului în interesul legii

Recursul, promovat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Alba Iulia, a vizat practica neunitară a instanțelor cu privire la interpretarea art. 1 alin. (2) din O.U.G. nr. 120/2005, coroborat cu art. 324 alin. (3) C.proc.pen., respectiv dacă lucrătorii de poliție judiciară din cadrul DGA pot efectua acte de urmărire penală prin delegare doar în cauzele expres prevăzute de ordonanță (infracțiuni de corupție comise de personal MAI) sau și în alte cauze, în baza ordonanței procurorului.

Soluția pronunțată

Înalta Curte a stabilit cu caracter obligatoriu că:

„Lucrătorii poliţiei judiciare din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie au competenţa să efectueze, prin delegare, în condiţiile prevăzute de lege, actele de cercetare penală dispuse de procurorul competent exclusiv în cauzele privind infracţiunile prevăzute de art. 1 alin. (2) din O.U.G. nr. 120/2005.”

Considerente esențiale

Competența DGA este una specializată, limitată după materie (infracțiuni de corupție reglementate de Legea nr. 78/2000) și după calitatea persoanei (personal MAI).
Delegarea procurorului, prevăzută de art. 201 și art. 324 alin. (3) C.proc.pen., are o dublă limitare: legală (poate viza doar acte procedurale) și judiciară (strict actele indicate în dispoziția de delegare).
O eventuală extindere a competenței DGA prin intermediul delegării ar echivala cu modificarea competenței prin altă cale decât legea, ceea ce contravine principiului legalității.
Înalta Curte a reamintit jurisprudența Curții Constituționale, în special Decizia nr. 674/2016 și Decizia nr. 302/2017, prin care s-a statuat asupra limitelor competenței organelor specializate și asupra sancțiunii nulității absolute pentru încălcarea normelor privind competența materială și după calitatea persoanei (art. 281 alin. (1) lit. b¹) C.proc.pen.).

Consecințe practice

Actele de urmărire penală efectuate de lucrători DGA în cauze care nu privesc corupția din cadrul MAI sunt supuse sancțiunii nulității absolute, întrucât depășesc sfera competenței materiale și personale trasată de legiuitor.

Decizia nr. 8/2025 este obligatorie pentru toate instanțele, în conformitate cu art. 474 alin. (4) C.proc.pen., și unifică jurisprudența în materia delegării atribuțiilor de cercetare penală către DGA.